Medic neurolog-pediatru: De ce se masturbează copiii și ce pot face părinții în acest caz

Medic neurolog-pediatru: De ce se masturbează copiii și ce pot face părinții în acest caz

Una dintre primele greșeli ale unui părinte este faptul că tinde să vadă toate acțiunile copilului prin ochii unui adult. Și, atunci când descoperă că propriul copil se joacă cu organele genitale are un șoc sau panică. Este important de știut că acest lucru nu înseamnă neapărat că este nevoie de ajutorul unui specialist. Așa cum copilul își mângâie obrazul, își scarpină urechea, își suge degetul, tot așa își descoperă și organele genitale și faptul că acestea îi provoacă plăcere.

Cum se manifestă o masturbare la copii mici?

Copiii se pot freca de marginile canapelelor, mânerelor, scaunelor, de mingile din casă, căluții de jucărie, scot sunete dintre cele mai ciudate sau bizare, își freacă piciorușele încrucișate, își dau capul pe spate, se încordează, transpiră, se înroșesc și spectrul poate continua.

Un exemplu concret la o fetiță de 2 ani ar fi următorul: Copilul se culca pe jos, își ridică picioarele, le încrucișează, apoi începe a le freca unul de altul, stare care poate dura minute. În acest timp se poate înroși, transpira, protestează dacă este întreruptă.

La ce vârstă se întâlnește masturbarea infantilă?

Cel mai frecvent se întâlnește la 2-4 ani, dar poate avea loc oricând între 6 luni – 5 ani.

De ce se masturbează copiii?

– Plăcere. Ei învață foarte repede că se simt bine atunci când practică masturbarea.

– Auto-liniștire. Pentru mulți copii masturbarea reduce tensiunea. Acești copii se pot masturba când sunt supărați, obosiți, plictisiți sau stresați.

– Explorare. Mulți copii se masturbează ca parte a curiozității lor naturale față de propriul corp.

Ce pot face părinții?

– Să ignore comportamentul. Masturbarea este un comportament natural la majoritatea copiilor. Cel mai bine ar fi ca părinții să trateze acest subiect cu indiferență. Părinții nu ar trebui să-și determine copiii să renunțe la masturbare prin pedepsire, amenințări sau mustrări. Dacă fac acest lucru pot induce copilului ideea că organele genitale sunt ceva rău sau murdar.

– Să-și mențină calmul. Părinții ar trebui să se abțină să aibă reacții exagerate și ar trebui să rețină că masturbarea nu are consecințe fizice negative. Dacă părintele exagerează ar putea induce copilului o teamă față de propriul corp.

– Să nu fie surprinși. Masturbarea la copiii mici este destul de frecventă și este un lucru absolut normal.

Masturbarea în spaţiile publice

Considerată o activitate privată de către adulţi, copiii nu înțeleg implicațiile sociale ale masturbării publice. Aceştia asociază masturbarea cu orice alt joc inofensiv, precum scobitul în nas sau urechi. Iată cum puteți controla comportamentul indecent al copilului în public:

  • Stabiliți limite: explicați copilului că masturbarea este o activitate privată, la fel ca şi mersul la toaletă – ce ar trebui să se limiteze în dormitor sau baie.
  • Distrageți atenţia: găsiți o activitate cu care copilul îşi poate ocupa mâinile.
  • Ignorați masturbarea la culcare sau în timpul pauzelor de dormit şi încurajați dădaca sau educatoarea să facă acelaşi lucru.
  • Fiți mai afectuos cu copilul prin îmbrățișări şi mângâieri mai dese.
  • Oferiți copilului un obiect de securitate (ursuleț de pluș, păpuşă, păturică) atunci când ieşiţi în public, deoarece copiii pot folosi masturbarea ca o activitate de suport în condiţii noi de stres.
  • Copiii cu întârzieri de dezvoltare sau alte deficienţe mentale, care nu sunt atât de receptivi la raționament, pot fi îndrumaţi cu ajutorul unor tehnici de recompensare (dacă nu faci x primeşti y).

Când trebuie consultat un medic de specialitate?

Pentru confirmarea corectă a diagnosticului de masturbare infantilă, care se poate manifesta absolut divers, este necesară consultația medicului neurolog de copii. Una din cele mai frecvente forme de manifestare este încordarea membrelor asociată cu lipsa răspunsului la stimuli externi, de exemplu la vocea mamei. Astfel de situații trebuiesc diferențiate cu o criză epileptică și corect o poate face doar un neurolog-pediatru. Pentru un diagnostic cât mai corect - părinții pot filma episoadele și asta ajută foarte mult clinicianul.

De cele mai multe ori masturbarea reprezintă o etapă normală în dezvoltarea copilului. Alte motive când ar trebui să consultaţi un specialist sunt:

  • în cazul în care activitatea devine compulsivă şi interferează cu alte activități normale
  • atunci când copilul nu poate fi ușor de distras de la masturbare
  • în cazul în care frecvenţa masturbării creşte în mod neaşteptat
  • în cazul în care masturbarea este urmată de zgârieturi sau inflamaţii în zona genitală (copilul poate avea o infecție cu oxiuri sau o infecție a vezicii urinare).

Evitaţi pedepsele pe cât posibil, ţinând cont de faptul că copilului nu ar trebui să i se creeze un sentiment de vinovăţie, deoarece acest lucru poate avea efecte devastatoare asupra stimei de sine şi a dezvoltării sexuale la vârsta adultă.

Cu respect, Andrei Bunduchi, medic neurolog-pediatru

Sursa: doctorulmeu.md

Adaugă comentariu