Creșterea în greutate reprezintă unul dintre indicatorii esențiali, pe baza cărora medicii evaluează evoluția sarcinii și dezvoltarea fătului. Masa corporală reflectă, în mod indirect, mai multe procese simultan: volumul de sânge circulant, activitatea rinichilor și reținerea de lichide, creșterea uterului, a placentei și a copilului însuși.
Există o normă fiziologică pentru creșterea în greutate în timpul sarcinii, iar aceasta depinde, în primul rând, de indicele de masă corporală (IMC) inițial — adică de greutatea cu care ați intrat în sarcină.
În acest articol vom analiza de ce organismul acumulează kilograme în timpul sarcinii, cât iau în greutate femeile, în medie, cum vă calculați propria normă și ce este de făcut pentru a nu lua în greutate mai mult decât este necesar.
Idei principale:
- creșterea în greutate în timpul sarcinii necesită control: cântărire regulată și verificare, prin raportare la intervalul recomandat;
- aproximativ 80-90% din totalul kilogramelor este acumulat în trimestrul al doilea și al treilea;
- pentru controlul greutății, este necesară o alimentație echilibrată, un consum suficient de lichide și mișcare.
De ce iau în greutate femeile însărcinate
Sarcina fiziologică — adică cea normală, care evoluează fără complicații — este întotdeauna însoțită de o creștere treptată a masei corporale. Aceasta este o condiție necesară pentru dezvoltarea unui copil sănătos.
Corpul unei femei însărcinate se restructurează: are nevoie de mai mult sânge, pentru a asigura oxigenul necesar fătului, de mai mult lichid, pentru reînnoirea lichidului amniotic din uter, și de o rezervă de energie pentru naștere și pentru alăptarea ulterioară — aceasta se acumulează sub formă de țesut adipos. Toate acestea se reflectă pe cântar.
Pentru o femeie cu o greutate inițială normală, creșterea medie pe parcursul întregii sarcini este de 11,5-16 kg. Această cifră reprezintă suma tuturor structurilor și rezervelor formate pe durata sarcinii.
Iată din ce este alcătuită această creștere:
- copilul cântărește, la naștere, aproximativ 3-3,5 kg;
- uterul — până la 1 kg — pe parcursul sarcinii, acesta își mărește dimensiunile de zeci de ori, pentru a găzdui fătul aflat în creștere;
- placenta — cântărește 500-600 g și crește odată cu fătul, asigurându-i acestuia hrana și oxigenul;
- lichidul amniotic — aproximativ 1 kg, către finalul sarcinii;
- volumul de sânge al mamei crește, pentru ca organismul să poată asigura fătului oxigen și substanțe nutritive, ceea ce reprezintă o creștere de 1,3-1,8 kg;
- rezervele de țesut adipos cresc, până la naștere, cu 2,7-3,6 kg;
- greutatea glandelor mamare crește cu 0,5-1,3 kg — acestea se pregătesc pentru producerea laptelui;
- în țesuturi, sub acțiunea modificărilor hormonale, se rețin până la 2,7 kg de lichid.
Ce influențează creșterea în greutate în timpul sarcinii și de ce depinde norma
Norma de creștere în greutate în timpul sarcinii este diferită pentru fiecare femeie și depinde nu de înălțime și vârstă, deși și acestea au importanță, ci de indicele de masă corporală de dinaintea sarcinii.
IMC este o valoare care arată raportul dintre greutatea și înălțimea unei persoane. Acesta se calculează astfel: greutatea, în kilograme, se împarte la înălțimea, în metri, ridicată la pătrat. De exemplu, pentru o greutate de 60 kg și o înălțime de 1,65 m, indicele de masă corporală este de 60 / (1,65 × 1,65) = 22,0.
Cifra obținută permite încadrarea femeii într-una dintre cele patru categorii:
- Deficit de masă corporală: sub 18,5 kg/m²
- Masă corporală normală: 18,5-24,9 kg/m²
- Exces de masă corporală: 25,0-29,9 kg/m²
- Obezitate: 30,0 kg/m² sau mai mult
Se recomandă măsurarea masei corporale la fiecare vizită la medic — astfel, acesta va putea urmări cu precizie evoluția în timp. O creștere bruscă în greutate poate indica retenție de lichide sau debutul unui diabet gestațional, iar o oprire a creșterii — o alimentație insuficientă sau probleme legate de dezvoltarea fătului.
Potrivit datelor științifice, IMC-ul de dinaintea sarcinii determină, în mare măsură, cât de ușor va reuși viitoarea mamă să se încadreze în intervalul recomandat de creștere în greutate.
Femeile care au intrat în sarcină cu un indice de masă corporală crescut trebuie să fie deosebit de atente la evoluția greutății. Potrivit statisticilor, frecvența creșterii excesive în timpul sarcinii crește odată cu indicele inițial: aceasta este întâlnită la 52% dintre gravidele cu exces de masă corporală și la 56% dintre cele cu obezitate. Cu alte cuvinte, dacă IMC-ul dumneavoastră, înainte de concepție, era peste normă, riscul de a „depăși” limita este de peste 50%.
Există și reversul medaliei: la femeile cu deficit de masă corporală, creșterea este adesea mai mică decât cea recomandată — acest lucru se întâmplă la 44% dintre acestea. În schimb, la majoritatea viitoarelor mame cu un IMC normal, creșterea se încadrează mai des în limitele normale — în aproximativ 64% din cazuri.
Totuși, chiar și în cazul unui indice de masă corporală normal, riscul unei creșteri excesive există — de aceea, controlul greutății este relevant pentru toate femeile, indiferent de categoria inițială.
Pe lângă indicele de masă corporală inițial, creșterea în greutate este influențată și de alți factori. Aceștia pot fi împărțiți în două categorii — în funcție de faptul dacă îi puteți sau nu influența.
Factori controlabili:
- Caracterul alimentației. Excesul de glucide „ușoare”, de alimente grase și sărate duce la o creștere mai rapidă în greutate.
- Nivelul de activitate fizică. Stilul de viață sedentar favorizează acumularea de țesut adipos.
- Regimul de hidratare. Un mit răspândit spune: pentru a evita edemele, trebuie să bem mai puțină apă. În realitate, este exact invers — lipsa apei nu reduce edemele, ci le intensifică, deoarece organismul începe să rețină lichidul în țesuturi.
Factori necontrolabili — cei care nu depind de dumneavoastră:
- Retenția fiziologică de lichide, cauzată de modificările hormonale. Fondul hormonal al unei femei însărcinate nu poate fi influențat, dar puteți controla cantitatea de sare din alimentație, iar acest lucru reduce deja intensitatea edemelor.
- Polihidramniosul — o cantitate excesivă de lichid amniotic.
- Un făt de dimensiuni mari.
- Vârsta. Odată cu trecerea anilor, predispoziția spre acumularea de kilograme crește, iar acest lucru se reflectă și asupra evoluției greutății, în timpul sarcinii.
Factorii necontrolabili nu pot fi influențați — nu vă rămâne decât să îi acceptați ca atare și să nu vă învinovățiți pentru ceea ce nu se află sub controlul vostru. În schimb, factorii controlabili — alimentația, activitatea fizică și regimul de hidratare — se află complet în mâinile voastre. Tocmai asupra acestora merită să vă concentrați eforturile, dacă medicul v-a recomandat ajustarea ritmului de creștere în greutate.
Norma de creștere în greutate în sarcină: tabel pe săptămâni
În primul trimestru, creșterea recomandată este de la 0,5 la 2 kg — aceasta reprezintă limita superioară a normei, nu un minim obligatoriu. Totodată, pe fondul toxicozei — starea în care apar greață, vărsături și lipsa poftei de mâncare —, este posibil ca creșterea în greutate să lipsească complet sau ca greutatea să scadă chiar ușor, iar acest lucru reprezintă, de asemenea, o variantă a normalului.
În al doilea și al treilea trimestru, ritmul recomandat de creștere depinde de indicele de masă corporală inițial. Acest lucru este legat de modul în care organismul își gestionează resursele: fiecare femeie are propriile condiții de pornire, iar norma ține cont de acest lucru.
La femeile cu deficit de masă corporală, rezerva de energie este redusă, motiv pentru care organismul trebuie să acumuleze mai mult — de aici și cifrele mai ridicate. La viitoarele mame cu exces de masă corporală și obezitate, o parte din această rezervă este deja formată, iar organismul nu mai are nevoie să o acumuleze din nou.
De aceea, creșterea recomandată pentru fiecare categorie de IMC este diferită:
- Sub 18,5 kg/m²: creștere totală recomandată 12,5-18 kg; creștere săptămânală, în trimestrul II și III, de 0,45 kg (0,45-0,58)
- 18,5-24,9 kg/m²: creștere totală recomandată 11,5-16 kg; creștere săptămânală de 0,45 kg (0,35-0,45)
- 25,0-29,9 kg/m²: creștere totală recomandată 7-11,5 kg; creștere săptămânală de 0,27 kg (0,23-0,30)
- 30,0 kg/m² sau mai mult: creștere totală recomandată 5-9 kg; creștere săptămânală de 0,23 kg (0,18-0,27)
În tabelul de mai jos este prezentată norma orientativă de creștere în greutate, în timpul sarcinii, pe săptămâni și pe luni, pentru o femeie cu un IMC normal:
- până la 8 săptămâni: creștere de 0,5-1 kg pe lună; total acumulat: 0,5-1 kg
- 9-12 săptămâni: creștere de 0,5-1 kg; total acumulat: 1-2 kg
- 13-16 săptămâni: creștere de 1-1,5 kg; total acumulat: 2-3,5 kg
- 17-20 săptămâni: creștere de 1,5-2 kg; total acumulat: 3,5-5,5 kg
- 21-24 săptămâni: creștere de 1,5-2 kg; total acumulat: 5-7,5 kg
- 25-28 săptămâni: creștere de 1,5-2 kg; total acumulat: 7-9,5 kg
- 29-32 săptămâni: creștere de 1,5-2 kg; total acumulat: 8,5-11,5 kg
- 33-36 săptămâni: creștere de 1-1,5 kg; total acumulat: 9,5-13 kg
- 37-40 săptămâni: creștere de 0,5-1 kg; total acumulat: 11,5-16 kg
O precizare importantă: acestea sunt repere medii, nu norme stricte. Sunt admise mici abateri, în limite rezonabile — ceea ce contează este dinamica generală, pe parcursul întregii sarcini.
Cum evitați o creștere în greutate excesivă, în timpul sarcinii
În perioada sarcinii, greutatea oricărei femei sănătoase va crește — aceasta este fiziologia, iar acest lucru nu poate fi anulat. Vă explicăm cum să nu luați în greutate mai mult decât este necesar. Câteva obiceiuri simple vă vor ajuta să mențineți creșterea în limite sigure:
- Urmăriți calitatea alimentelor, nu cantitatea. „A mânca pentru doi” este o strategie greșită. Necesarul suplimentar de calorii, în primul trimestru, este practic inexistent, în al doilea trimestru puteți adăuga la alimentația de bază aproximativ 340 kcal pe zi, iar în al treilea — aproximativ 450 kcal.
- Preferați glucidele „lente” — consumați legume, fructe, cereale integrale, leguminoase, în locul produselor de patiserie, dulciurilor și băuturilor carbogazoase. Glucidele rapide oferă multă energie dintr-o dată, organismul nu apucă să o consume și depozitează excesul sub formă de grăsime. Dacă le înlocuiți cu glucide „lente”, energia este eliberată treptat și este, de asemenea, consumată treptat.
- Limitați consumul de sare. Excesul de sodiu „atrage” apa în țesuturi, formând edeme ascunse și kilograme în plus.
- Beți suficientă apă. Norma este de aproximativ 1,5-2 litri pe zi, dacă medicul nu a recomandat altceva.
- Fiți active fizic. Efortul fizic ușor ajută la arderea caloriilor și îmbunătățește starea generală.
- Cântăriți-vă regulat. Controlul greutății, la fiecare vizită la medic și acasă, ajută la observarea la timp a unei tendințe îngrijorătoare.
Dacă creșterea depășește norma sau, dimpotrivă, stagnează, nu vă prescrieți singure o dietă. Discutați despre alimentație cu medicul — acesta vă va ajuta să vă ajustați regimul alimentar, fără a afecta copilul.
Întrebări și răspunsuri
Am luat în greutate mai mult decât norma. Ce este de făcut?
Nu este indicat să vă schimbați imediat alimentația sau să reduceți porțiile pe cont propriu, acest lucru fiind nesigur atât pentru voi, cât și pentru copil.
O creștere excesivă necesită nu o dietă, ci identificarea cauzelor. La consultul cu medicul, are sens să adresați trei întrebări: dacă nu există edeme ascunse, dacă este necesară verificarea glicemiei, pentru excluderea diabetului gestațional, și cum poate fi ajustată alimentația.
Am luat în greutate mai puțin decât norma. Este un motiv de îngrijorare?
Nu întotdeauna. Dacă vă simțiți bine, iar la ecografie se observă că fătul se dezvoltă conform vârstei gestaționale, cel mai probabil totul este în regulă. Dacă, însă, creșterea rămâne vizibil în urma celei recomandate, medicul poate evalua dacă primiți suficiente proteine și energie, sau dacă există probleme legate de absorbția alimentelor.
În primul trimestru, greutatea nu crește sau scade ușor. Este periculos?
Nu, în primul trimestru, greutatea rămâne adesea neschimbată sau scade ușor — mai ales pe fondul toxicozei, atunci când apar greața și lipsa poftei de mâncare. În această perioadă, organismul consumă rezervele acumulate înainte de sarcină, iar fătul este încă prea mic pentru a necesita o creștere semnificativă. Este indicat un consult la medic, dacă pierderea depășește 5% din greutatea inițială sau dacă apar o slăbiciune accentuată și semne de deshidratare.
Se poate practica sport, pentru a nu lua în greutate mai mult decât este necesar?
Se poate, dar cu anumite precauții. Sunt potrivite mersul pe jos, înotul, aqua-aerobicul, gimnastica ușoară pentru gravide, pilates-ul adaptat. Este mai bine să fie excluse activitățile care implică riscul de cădere sau de lovire a abdomenului: alergarea pe teren accidentat, mersul cu bicicleta, sporturile de contact, schiul.
Dacă nu ați făcut sport înainte de sarcină, începeți cu plimbări. Intensitatea efortului trebuie stabilită împreună cu medicul: în cazul unui risc de avort spontan, al placentei praevia sau al altor complicații, sportul poate fi contraindicat.
Este necesar să numărați caloriile?
De obicei, este suficient să urmăriți calitatea alimentelor și să aveți încredere în senzația de foame. Numărarea structurată a caloriilor este aplicată doar în anumite situații clinice, atunci când medicul a stabilit un interval concret. Dacă greutatea crește în limitele recomandate pentru indicele vostru de masă corporală, iar alimentația este variată, nu este obligatoriu să numărați caloriile.
Influențează creșterea în greutate modul în care va decurge nașterea?
Influențează, dar în mod indirect. O creștere excesivă mărește riscul unui făt de dimensiuni mari, ceea ce crește, la rândul său, probabilitatea unor complicații la naștere: rupturi, travaliu lent, necesitatea unei operații cezariene. Totuși, nu există o legătură directă de tipul „am luat în greutate mai mult, deci nașterea va fi mai dificilă”.
Aveam deja exces de greutate înainte de sarcină. Ce este de făcut?
În cazul unui exces de greutate sau al obezității inițiale, medicul va recomanda, cel mai probabil, un ritm mai moderat de creștere — dar acest lucru nu înseamnă că ar trebui să slăbiți.
Obiectivul este să nu luați în greutate mai mult decât aveți deja și să vă păstrați sănătatea, atât pe a voastră, cât și pe cea a copilului. Concentrați-vă pe ceea ce poate fi controlat: calitatea alimentelor, regimul de hidratare, plimbările și vizitele regulate la medic.
