Descoperirile săptămânii: dieta și sportul s-au dovedit mai eficiente decât „Ozempic”, iar sindromul auto-berăriei a fost tratat printr-o metodă neașteptată
Oamenii de știință francezi au stabilit că anumiți conservanți alimentari populari pot favoriza apariția cancerului. Chirurgii cardiaci americani au realizat, pentru prima dată în lume, un bypass cardiac fără incizii, iar o dietă obișnuită s-a dovedit mai eficientă decât „Ozempic”.
Dormitorul prea cald suprasolicită inima
Somnul într-o încăpere prea caldă împiedică refacerea normală a sistemului cardiovascular. Aceasta este concluzia cercetătorilor australieni, care au publicat rezultatele studiului în revista BMC Medicine.
La studiu au participat voluntari vârstnici, cu vârsta de peste 65 de ani. Timp de câteva luni, oamenii de știință au monitorizat temperatura din dormitoarele participanților și indicatorii funcției cardiace în timpul somnului.
Rezultatele au arătat că, la temperaturi ale aerului de peste 24 °C, vârstnicii prezentau mai frecvent o scădere a variabilității ritmului cardiac și o creștere a pulsului. Aceste modificări indică o solicitare crescută a inimii. Cele mai pronunțate perturbări au fost observate la temperaturi de peste 26 °C.
Autorii subliniază că efectul nu depindea de administrarea medicamentelor. În opinia cercetătorilor, menținerea unei temperaturi mai scăzute în dormitor reprezintă o metodă simplă de a reduce solicitarea nocturnă a inimii la persoanele vârstnice.
Conservanții alimentari populari s-au dovedit a fi cancerigeni
Aceasta este concluzia la care au ajuns cercetătorii francezi, după analiza datelor unui amplu studiu de cohortă, NutriNet-Santé. Rezultatele au fost publicate în British Medical Journal.
Timp de șapte ani, cercetătorii au monitorizat alimentația a 100.000 de persoane și au înregistrat cazurile noi de cancer. S-a constatat că un consum frecvent al anumitor conservanți (sulfiți, nitriți, nitrați, sorbați și acetați) este asociat cu un risc crescut de afecțiuni oncologice, în special cancer mamar și de prostată.
Este de remarcat faptul că majoritatea participanților nu depășeau limitele admise de consum stabilite de autoritățile de reglementare. Principalele surse ale acestor aditivi erau produsele ultraprocesate și carnea procesată.
Autorii subliniază că studiul este observațional și nu demonstrează o relație cauză–efect. Totuși, rezultatele pot constitui un motiv pentru revizuirea normelor actuale privind utilizarea conservanților alimentari.
După „Ozempic”, greutatea revine mai rapid decât după slăbirea „clasică”
Persoanele care slăbesc cu ajutorul medicamentelor pe bază de agoniști ai receptorilor GLP-1 își recapătă greutatea inițială mai rapid după întreruperea tratamentului, comparativ cu cei care slăbesc prin alimentație și activitate fizică. Concluzia aparține cercetătorilor de la Universitatea din Oxford, iar studiul a fost publicat în BMJ.
Oamenii de știință au analizat datele a 37 de studii, care au inclus aproximativ 9.000 de persoane cu obezitate sau suprapondere. Medicamentele au asigurat într-adevăr o scădere rapidă în greutate: în decurs de 10 luni, participanții au pierdut în medie peste 8 kg, iar în cazul semaglutidei sau tirzepatidei — peste 14 kg. Totuși, după întreruperea tratamentului, greutatea a crescut de aproximativ patru ori mai rapid decât după slăbirea obținută prin schimbarea stilului de viață.
Potrivit calculelor cercetătorilor, persoanele care au utilizat medicamente pentru slăbit au revenit la greutatea inițială, în medie, în 1,5–1,7 ani. Cei care au slăbit prin dietă și exerciții fizice nu ajunseseră la greutatea inițială nici după aproape trei ani.
„Beția provocată de mâncare” a fost tratată prin transplant de materii fecale
Cercetătorii au reușit să vindece un bărbat diagnosticat cu un rar sindrom al auto-berăriei, o afecțiune în care alcoolul este produs direct în intestin din carbohidrați. Cauza acestui sindrom s-a dovedit a fi nu drojdia, așa cum se credea anterior, ci anumite bacterii. Cazul este descris în revista Nature Microbiology.
Oamenii de știință au comparat microbiota a 22 de pacienți cu sindrom de auto-berărie cu cea a persoanelor sănătoase. S-a constatat că, la pacienți, bacterii intestinale precum Escherichia coli și Klebsiella pneumoniae produceau activ alcool. Această activitate putea fi suprimată prin antibiotice.
Unul dintre pacienți a acceptat transplantul de microbiotă intestinală de la un donator sănătos. După repetarea procedurii (în combinație cu antibiotice), simptomele au dispărut pentru cel puțin 16 luni de observație (monitorizarea ulterioară nu a mai fost continuată).
Autorii consideră că această descoperire poate ajuta numărul redus de pacienți cu acest sindrom și, totodată, poate reduce stigmatizarea, deoarece cei din jur tind să creadă că aceste persoane consumă excesiv alcool.
Primul bypass cardiac din lume fără incizii
Chirurgii americani au reușit, pentru prima dată în lume, să efectueze un bypass aorto-coronarian fără deschiderea toracelui. Operația a fost realizată unui pacient de 67 de ani, care prezenta contraindicații serioase pentru o intervenție cardiacă deschisă. Metodologia și rezultatele sunt descrise în Circulation: Cardiovascular Interventions.
Medicii au dezvoltat o tehnică nouă, denumită VECTOR (ventriculo-coronary transcatheter outward navigation and re-entry). Cu ajutorul unor catetere introduse prin vasele de sânge ale picioarelor, aceștia au creat o nouă cale ocolitoare pentru fluxul sanguin, fără deschiderea pieptului și fără oprirea inimii.
La șase luni după procedură, nu au fost identificate semne de afectare a fluxului sanguin la pacient. Autorii consideră că metoda ar putea deveni o alternativă la operațiile deschise pentru pacienții cu risc ridicat.
Pe scurt: o săptămână marcată de mai multe descoperiri științifice importante
Nopțile prea calde cresc solicitarea inimii la persoanele vârstnice, iar conservanții alimentari utilizați pe scară largă pot fi asociați cu un risc crescut de cancer, chiar și atunci când sunt consumați în limitele admise. Un sindrom rar de „beție provocată de mâncare” a fost controlat pe termen lung prin transplant de microbiotă, iar cardiologii au realizat, pentru prima dată, un bypass coronarian fără deschiderea cutiei toracice.
