În viața de zi cu zi se spune că diverse boli — de la angină la cancer — pot fi legate și de emoțiile negative. Să analizăm dacă există dovezi științifice în acest sens și ce se întâmplă cu organismul nostru atunci când suntem triști sau veseli.
Emoțiile nu creează boala din nimic, însă ele conturează un fundal biologic care poate ajuta organismul să lupte sau, dimpotrivă, îl poate face mai vulnerabil.
Stresul, cea mai studiată emoție
Dintre toate reacțiile emoționale, stresul este cel mai bine studiat, deoarece generează reacții fiziologice ușor de măsurat. Acestea permit asocierea directă și cantitativă a stresului cu diverse boli, inclusiv afecțiuni cardiovasculare, imunologice și metabolice.
Alte emoții — cum ar fi furia, tristețea, bucuria sau frica — sunt mai greu de cuantificat. Efectele lor fiziologice sunt dificil de standardizat, motiv pentru care influența acestora asupra sănătății este mai puțin cunoscută.
Stresul și emoțiile negative
În medicină există dezbateri privind ce boli sunt direct legate de stres și care au alte cauze. Organismul uman este foarte complex, iar majoritatea bolilor au mai mulți factori de risc simultan.
Când o persoană se confruntă cu o amenințare, reală sau imaginară, se activează axa hipotalamus-hipofiză-suprarenale. În sânge sunt eliberați adrenalină și cortizol, care mobilizează resursele organismului pe termen scurt și pot salva viața. Însă, în cazul stresului cronic, această sistemă începe să afecteze organismul pe interior.
Este demonstrat că stresul nu doar influențează fiziologia umană, dar crește și riscul multor afecțiuni. Stresul cronic activează mecanisme hormonale și inflamatorii, sporind riscul de boli precum boala coronariană, hipertensiunea, infarctul sau accidentul vascular cerebral, prin amplificarea inflamației și afectarea funcției vaselor de sânge.
De asemenea, stresul afectează metabolismul, favorizând apariția rezistenței la insulină și a diabetului de tip 2, iar impactul său asupra sistemului imunitar poate provoca dezechilibre ale citokinelor și poate agrava bolile autoimune și inflamația cronică.
Furia cronică, anxietatea, tristețea și ruminația asupra trecutului pot dăuna grav organismului. Tendința spre nevrotism — trăirea frecventă a emoțiilor negative și ostilității — crește riscul bolilor cardiovasculare, hipertensiunii și altor afecțiuni cronice.
Emoțiile negative afectează imunitatea: scad activitatea limfocitelor și a celulelor ucigașe, reduc numărul leucocitelor și declanșează procese inflamatorii. Aceste modificări cresc probabilitatea apariției artritei, osteoporozei și anumitor tipuri de cancer.
Stresul și cancerul
Deși stresul cronic afectează sănătatea, legătura sa directă cu dezvoltarea cancerului nu a fost încă dovedită. Studiile științifice oferă rezultate contradictorii.
Legătura dintre stres și riscul de cancer poate fi indirectă. Stresul cronic determină adesea comportamente nesănătoase: fumat, supraalimentare, reducerea activității fizice sau consumul de alcool, iar acești factori cresc singuri riscul pentru anumite tipuri de cancer.
Puterea emoțiilor pozitive
Dacă stresul suprasolicită sistemele organismului, emoțiile pozitive declanșează procese de recuperare. Cercetările arată că starea de bine nu este doar absența stresului, ci un proces biologic activ. Emoțiile pozitive — bucuria, recunoștința, dragostea — funcționează ca un tampon natural, protejând organismul.
- Reducerea cortizolului: bucuria și râsul scad nivelul hormonului stresului, stabilizând tensiunea arterială și ritmul cardiac după efort.
- Întărirea răspunsului imunitar: starea emoțională pozitivă este asociată cu un nivel crescut de imunoglobulină A (IgA), prima linie de apărare împotriva virusurilor și bacteriilor.
- „Medicamente” endogene: endorfinele și dopamina produse în momentele plăcute au efect analgezic și reduc inflamațiile microscopice din țesuturi.
Emoțiile pozitive nu sunt panaceu și nu înlocuiesc tratamentul medical. Totuși, ele creează un mediu în care sistemele de apărare ale organismului pot funcționa eficient.
Concluzie: emoțiile modelează fundalul biologic al organismului
Ele influențează imunitatea, echilibrul hormonal și procesele de refacere. Stresul cronic și emoțiile negative (furie, anxietate, tristețe) cresc nivelul cortizolului și adrenalinei, amplifică inflamația, afectează sistemul imunitar și cresc riscul bolilor cardiovasculare, metabolice și cronice. Emoțiile pozitive reduc hormonii de stres, întăresc imunitatea și stimulează producția de endorfine și dopamină.
