Gripa și COVID-19 pot fi ușor confundate din cauza simptomelor similare, însă cauzele, riscurile și consecințele acestor infecții sunt diferite. Am analizat ce au în comun cele două boli și care sunt diferențele esențiale dintre ele.
Natura virală
Ce au în comun
Atât gripa, cât și COVID-19 fac parte din categoria infecțiilor virale respiratorii acute. În ambele cazuri, virusul afectează căile respiratorii și se transmite ușor de la o persoană la alta.
Care este diferența
Gripa este cauzată cel mai frecvent de virusuri de tip A și B, cunoscute de mult timp. În fiecare an apar însă noi variante, motiv pentru care vaccinurile antigripale sunt actualizate anual.
COVID-19 este provocat de un agent patogen diferit — coronavirusul SARS-CoV-2. Înainte de pandemie, organismul uman nu intrase în contact cu acest virus și nu exista imunitate, fapt care a contribuit la răspândirea rapidă la nivel global.
Cum se transmit virusurile
Ce au în comun
Ambele virusuri se transmit de la om la om prin contact apropiat, în special prin picături respiratorii eliminate în timpul tusei, strănutului sau vorbirii. Riscul de infectare este mai mare în spații închise și slab ventilate. De asemenea, este posibilă transmiterea prin contact indirect, de exemplu prin strângerea mâinilor.
Care este diferența
Diferența principală constă în gradul de contagiozitate. Virusul SARS-CoV-2 este mai contagios decât virusurile gripale. În cazul COVID-19 au fost observate frecvent situații de „super-răspândire”, când o singură persoană infectată transmite virusul unui număr mare de oameni.
Simptomele gripei și ale COVID-19
Ce au în comun
Simptomele celor două boli sunt asemănătoare, ambele afectând sistemul respirator. Pot apărea:
- febră și frisoane;
- tuse, durere în gât;
- nas înfundat;
- dificultăți de respirație;
- oboseală și dureri musculare;
- dureri de cap;
- greață, vărsături, diaree (mai frecvent la copiii cu gripă);
- pierderea apetitului.
Care este diferența
În cazul COVID-19, apare mai frecvent modificarea sau pierderea gustului și a mirosului, mai ales în primele zile ale bolii. La gripă, acest simptom este rar. Un alt simptom rar întâlnit în gripă este strănutul, care în COVID-19 apare foarte rar.
Important: simptomele sunt foarte asemănătoare. Singura metodă sigură de a face diferența este testarea.
Când apar simptomele după infectare
Ce au în comun
Atât în gripă, cât și în COVID-19, există o perioadă între momentul infectării și apariția simptomelor, numită perioadă de incubație, care durează de la una la câteva zile. În acest interval, persoana poate fi contagioasă fără să știe că este bolnavă.
Care este diferența
În gripă, simptomele apar de obicei rapid, la 1–4 zile după infectare. În COVID-19, debutul este mai lent, de regulă după 2–5 zile, însă în unele cazuri simptomele pot apărea chiar și la 14 zile de la infectare, ceea ce complică semnificativ controlul epidemiologic.
Posibile complicații
Ce au în comun
Ambele boli pot duce la complicații grave, în special la persoanele vârstnice și la pacienții cu boli cronice. În formele severe pot apărea:
- pneumonie;
- insuficiență respiratorie;
- sindrom de detresă respiratorie acută;
- sepsis;
- afectarea inimii și a altor organe;
- agravarea bolilor preexistente.
De asemenea, în ambele infecții pot apărea infecții bacteriene sau fungice secundare.
Care este diferența
Infecțiile bacteriene secundare sunt mai caracteristice gripei. COVID-19 este asociat cu riscuri specifice, inclusiv tendința crescută de formare a cheagurilor de sânge. La unele persoane apare și COVID-ul de lungă durată, o stare în care simptome precum oboseala, dificultățile de respirație sau tulburările cognitive persistă luni de zile.
Tratamentul gripei și al COVID-19
Ce au în comun
Tratamentul este în principal simptomatic și include hidratare adecvată, medicamente antipiretice și alte măsuri pentru ameliorarea stării generale.
Care este diferența
Atât în gripă, cât și în COVID-19, poate fi utilizată terapia antivirală, însă medicamentele diferă. Pentru gripă se folosesc, de exemplu, oseltamivir, zanamivir, peramivir și baloxavir marboxil.
În cazul COVID-19 se utilizează alte antivirale, precum remdesivir, nirmatrelvir și molnupiravir.
Aceste tratamente pot grăbi doar ușor vindecarea, dacă sunt administrate la timp. Cea mai eficientă metodă de protecție rămâne vaccinarea.
Vaccinarea
Ce au în comun
Există vaccinuri aprobate atât pentru gripă, cât și pentru COVID-19, utilizate pentru prevenirea formelor severe și a complicațiilor, fără a garanta însă evitarea completă a infectării.
În ambele cazuri, vaccinarea este cea mai sigură metodă de reducere a riscului de spitalizare și deces, mai ales în rândul persoanelor vulnerabile.
Care este diferența
Vaccinurile antigripale sunt produse anual, iar compoziția lor este ajustată în funcție de tulpinile estimate că vor circula în sezonul respectiv.
Vaccinarea împotriva COVID-19 a devenit, de asemenea, sezonieră, însă actualizarea vaccinurilor are loc pe măsură ce apar noi variante ale virusului SARS-CoV-2, fără o legătură strictă cu anotimpurile.
Pe scurt: diferențele dintre gripă și COVID-19
Gripa și COVID-19 au multe elemente comune: sunt boli virale, afectează căile respiratorii și pot provoca complicații severe.
Diferențele sunt însă esențiale. COVID-19 este, în medie, mai contagios, are o perioadă de incubație mai lungă și este mai frecvent asociat cu efecte negative pe termen lung. Singura metodă sigură de a distinge între cele două infecții este testarea.
