11 sfaturi care dăunează alăptării – și cum stau lucrurile de fapt
În fiecare an, la începutul lunii august, are loc Săptămâna Mondială a Alăptării. Anul acesta sloganul a fost „Umplând golurile. Sprijin pentru alăptare pentru toți”. Cu această ocazie, am adunat cele mai răspândite sfaturi greșite pe care aproape toate mamele le aud la început de drum și am explicat de ce pot fi periculoase.
1. Pregătiți sânii din timpul sarcinii
Recomandarea clasică: frecarea sânilor cu prosopul sau întinderea mameloanelor pe toată durata sarcinii. Acest sfat nu aduce decât disconfort.
Cum este corect: Organismul are propriul program biologic de pregătire pentru lactație. În timpul sarcinii, țesutul glandular se dezvoltă, mameloanele și areolele se închid la culoare pentru ca nou-născutul să le recunoască mai ușor. Glandele Montgomery secretă o substanță bactericidă care protejează pielea și are miros de lichid amniotic, ghidând bebelușul către sân.
2. Spălați sânii cu săpun înainte de fiecare alăptare
Acest sfat vine din vremurile în care igiena precară provoca dizenterie la sugari. Totuși, săpunul distruge pelicula protectoare secretată de glandele Montgomery, crescând riscul de fisuri și refuz al sânului.
Cum este corect: Este suficientă spălarea sânilor cu apă o dată pe zi.
3. Tratați mameloanele cu verde de malachit
În urmă cu câteva decenii, în maternități se aplicau soluții de verde de malachit pe mameloane pentru a preveni infecțiile. Însă această substanță este toxică atât pentru mamă, cât și pentru copil.
Cum este corect: Igiena zilnică este suficientă. Fisurile trebuie tratate cu produse speciale de vindecare.
4. Hrăniți copilul la ore fixe
Alăptarea după program poate duce la stază de lapte, mastită și scăderea producției. Stomacul nou-născutului este mic, iar laptele matern se absoarbe aproape complet, motiv pentru care bebelușii cer sânul foarte des.
Cum este corect: Alăptarea la cerere. Pe măsură ce copilul crește, intervalele dintre mese se lungesc natural.
5. Laptele este „slab” și nu satură
Aspectul laptelui (alb, transparent, gălbui) nu indică valoarea sa nutritivă. Laptele matern își schimbă compoziția în funcție de nevoile copilului.
Cum este corect: Laptele matern este unic: 87% apă, 4% grăsimi, 7% carbohidrați (peste 200 de tipuri), peste 1000 de proteine, 20 de aminoacizi, hormoni, factori de creștere, anticorpi, vitamine și minerale.
6. Beți multă apă pentru a produce mai mult lapte
Laptele nu se formează din apa băută, ci sub acțiunea hormonului prolactină, secretat după fiecare alăptare. Excesul de lichide poate provoca edeme.
Cum este corect: 6–8 pahare de apă pe zi sunt suficiente. Ideal este să beți un pahar de apă la fiecare alăptare.
7. Cu un sân mic nu poți alăpta
Comentariile despre dimensiunea sânilor sau forma mameloanelor pot afecta psihic mama și pot reduce lactația prin creșterea nivelului de cortizol.
Cum este corect: Producția de lapte nu depinde de mărimea sânilor. Laptele se formează la cerere, iar forma mameloanelor influențează doar modul de atașare al copilului.
8. Aveți prea puțin lapte, trebuie completat cu formulă
Un copil care stă mult la sân nu înseamnă că nu se satură. Pentru el, sânul este hrană, apă și alinare. În medie, o mamă produce 800–1000 ml lapte pe zi. Suplimentarea cu formulă reduce producția naturală.
Cum este corect: Evaluarea se face după creșterea în greutate. Normele pot fi consultate pe site-ul OMS.
9. Nu mâncați anumite alimente – copilul va face erupții
Restricțiile severe (doar hrișcă și curcan) nu au justificare. Laptele se formează din plasma sanguină, iar alimentele ajung sub formă de proteine și aminoacizi.
Cum este corect: Mama trebuie să aibă o dietă variată și echilibrată. Excepție fac cazurile cu istoric familial de alergii severe. Conform OMS, limita de cofeină este de 300 mg/zi (o ceașcă are aprox. 90 mg).
10. Dacă au revenit menstruațiile, laptele „s-a stricat”
Gustul laptelui se poate modifica din cauza schimbărilor hormonale, dar nu devine „stricat”.
Cum este corect: Laptele se adaptează permanent nevoilor copilului: devine mai apos pe timp de căldură, mai gras odată cu creșterea copilului și conține anticorpi atunci când acesta este bolnav.
11. Lăsați copilul cu bunica o săptămână și va uita de sân
Acesta este cel mai dăunător sfat. Înțărcarea bruscă este un stres major atât pentru mamă, cât și pentru copil, cu efecte fizice și psihologice. Nu există garanția că după o pauză copilul nu va cere din nou sânul.
Cum este corect: OMS recomandă alăptarea exclusivă până la 6 luni și continuarea acesteia cel puțin până la 2 ani. Înțărcarea trebuie făcută treptat, prin eliminarea progresivă a meselor.
