Ionela, Cătălin şi Cătălina - mărgăritarele familiei Blănaru

Există copii care au parte de o educaţie echilibrată, bazată pe investiţii corecte. Şi când spun asta nu mă refer doar la partea financiară (deşi aceasta îşi are rolul ei), ci şi la dragostea, atenţia şi răbdarea pe care le simt copiii din partea părinţilor, la deciziile corecte luate pe timp de criză, la stimularea pentru frumos, dar şi la multe alte lucruri pe care doar un părinte cu dedicaţie ştie să le altoiască în sufletul unui copil. La această concluzie am ajuns în clipa în care i-am cunoscut pe Ionela, Cătălin şi Cătălina Blănaru - nişte copii minunaţi în a căror companie am petrecut câteva ore care au trecut, însă, în câteva clipe.

IONELA - fetiţa cu minuni în ochişori

Pe Ionela am văzut-o pentru prima dată la televizor. Pe 24 decembrie, cânta şi dansa pe scena Palatului Naţional alături de alţi copii din cadrul Studioului artistic "Lollipops". I-am remarcat atunci surâsul şi privirea. Are un zâmbet cu ajutorul căruia cucereşte inimi şi nişte ochi negri, jucăuşi şi inteligenţi. Când i-am văzut mi-am amintit de spusele lui Walt Streightiff  “Nu există şapte minuni în ochii unui copil, ci şapte milioane...”

M-a impresionat şi mai mult atunci când ne-am cunoscut. Este o fetiţă cu multe calităţi de lider care ştie când şi cum să obţină ceea ce îşi doreşte. Îi place să fie lăudată, lucru care o stimulează. Este un pic supărăcioasă şi, în acelaşi timp, directă. Dacă nu este mulţumită de ceva sau de cineva, nu se sinchiseşte să spună acest lucru. De exemplu, îi corectează pe cei din jur atunci când se fac gafe în timpul discuţiei. Nu renunţă uşor la vise, dorinţe şi preferinţe, pentru că aşa a fost învăţată. Este pasionată de rochiţele lungi, cu paiete, de pantofi, mai ales cei cu toc, de păpuşi, de bijuterii pe care nu ar fi împotrivă să le colecţioneze. Are gust şi stil atunci când vrea să-şi cumpere ceva. Probabil îşi spun cuvântul escapadele de shopping făcute împreună cu familia prin diferite mall-uri de peste hotare. Frecventează de câteva luni Studioul artistic "Lollipops", dar spune că nu este suficient pentru ea. Ştie că poate mai mult şi vrea să facă lecţii de canto, pian şi bazin.

Are o memorie extraordinară, ştie să povestească despre lucruri fascinante în cele mai mici detalii şi cunoaşte geografia în urma mai multor călătorii. Întrucât a vizitat locuri pe care nu toţi au avut ocazia să le vadă, Ionela s-a arătat încântată să îmi arate albumul cu poze care poate fi numit un adevărat jurnal de călătorie. Fata a povestit cu lux de amănunte despre grădina zoologică dintr-un oraş situat la aproximativ 50 de kilometri de Dubai, unde a văzut animale pe care nici în enciclopedii nu le mai poţi găsi. "Este cea mai frumoasă grădină zoologică pe care am văzut-o vreodată. Acolo sunt tigri, girafe, hipopotami, diferite specii de maimuţe, alături de care am pozat. Maimuţele stau în nişte încăperi din sticlă. De câte ori mă aşezam pe o bancă lângă ele, maimuţele veneau spre mine, iar de departe se crea impresia că erau toate pe spatele meu", îşi aminteşte zâmbind Ionela. Dubaiul se asociază cu aquapark-ul, care a devenit punctul forte de distracţie pentru ea. Ori de câte ori are ocazia să ajungă acolo, explorează toboganele acvatice şi trambulinele nenumărate. Nu a reuşit să le descopere pe toate, la cât de multe sunt acolo, de aceea abia aşteaptă să meargă din nou.

Poţi să o asculţi ore întregi. Povesteşte că a avut norocul să treacă prin oraşele Hama, Homs, Alepo, Damasc din Siria, Istanbul din Turcia. Aceste metropole, care sunt o investiţie destul de solidă pentru cultura generală a unei fetiţe de numai cinci ani, au rămas în memoria Ionelei.

MAREA aşteptare

Naşterea gemenilor a redus cu mult numărul călătoriilor. Dar Ionela a schimbat bucuroasă senzaţiile pe care le obţinea cu fiecare destinaţie nouă, pe perioada dulce de aşteptare a mezinilor. Frăţiorul şi surioara au fost visul ei cel mare. Nu în zadar îşi tachina părinţii, arătându-le familii cu fraţi şi surori care se joacă împreună. Atunci nici prin cap nu i-a trecut că dorinţa ei prindea deja contur. Iar când părinţii i-au dat marea noutate, Ionela era în al nouălea cer de bucurie. Cele nouă luni de aşteptare au fost complicate, mult mai dificile decât clipele de dinaintea decolării spre o nouă destinaţie. 

Nerăbdătoare, fata a început să le vorbească încă de când micuţii erau în burta mamei. Le spunea poveştile sau poeziile pe care le învăţa la grădiniţă. 

Văzând-o atât de entuziasmată, părinţii i-au permis Ionelei să aleagă nume pentru gemeni. Deşi aveau preferinţele lor, părinţii s-au conformat şi au acceptat alegerea Ionelei. Astfel, mezinii au fost numiţi Cătălin şi Cătălina.

A rămas un pic derutată când a văzut prima poză de la ecograf, pentru că altfel erau în imaginaţia ei. A fost insistentă să meargă împreună cu mama la cumpărături. Faschionistă din fire, Ionela a dorit să aleagă personal câte ceva pentru frăţiorii mai mici. Şi tot ea a fost printre primii care i-a văzut imediat după naştere, chiar înaintea mamei care încă nu îşi revenise după anestezia generală. Prima întrebare despre cele două ghemotoace pe care atât de mult le-a aşteptat a fost de ce micuţii au buricele atât de mari? Şi a ţinut-o tot aşa până când acestea au căzut.

CĂTĂLIN ŞI CATALINA - mezinii casei

Data de 23 noiembrie 2012 a devenit una foarte importantă pentru toţi membrii familiei Blănaru. Este ziua când au apărut pe lume mezinii atât de mult aşteptaţi. Primul s-a născut Cătălin, iar apoi a venit pe lume surioara mai mică.

Primele luni, precum e firesc, au fost cele mai dificile pentru toţi cinci. Bebeluşii aveau nevoie mereu de atenţia părinţilor, iar acest lucru nu prea coincidea cu planurile Ionelei. Dar pentru că este fetiţă înţelegătoare, Ionela s-a conformat rapid statutului de soră mai mare. A învăţat să împartă, să cedeze şi chiar să o ajute pe mama atunci când are nevoie de ajutor. Lucrurile au început să reintre în albia lor, mai ales că gemenii îşi formaseră propriile tabieturi atunci când este vorba de plimbare, hrană ori somn. Cătălin adoarme mereu în braţe sau la piept, iar Cătălina - pe picioare.

Când mezinii au trecut pragul primului an de viaţă, ei au început să meargă şi au devenit părtaşi la şotiile şi năzdrăvăniile surioarei mai mari. Acum tustrei au tot mai multe activităţi în comun. Cătălin, care seamănă întru totul cu tata atât la caracter, cât şi la exterior, are răbdare să asculte şi să accepte regulile de joc ale surioarei mai mari. Cătălina împarte fără ezitare păpuşile şi alte jucării cu cei din jur. 

Este o fire independentă şi activă care nu stă mult timp locului. Ambii aşteaptă cu mare nerăbdare momentul când sora cea mare vine de la grădiniţă. Atunci când Ionela intră pe uşă, ei o sufocă la pătrat cu pupici şi îmbrăţişări. Toate acestea o fac tot mai fericită pe Ionela care nu mai priveşte cu regret spre familiile unde fraţii şi surorile se joacă împreună.

Acestea nu sunt singurele motive de bucurie pentru Ionela. Pentru că frăţiorii mai mici au crescut şi au devenit mai independenţi, părinţii au decis că e timpul pentru o mică vacanţă, după o pauză de mai bine de un an. Bagajele au fost deja făcute, iar ei aşteaptă doar ziua plecării. Ionela spune că abia aşteaptă vara ca să îi poată lua în călătorie şi pe mezini. Deja au stabilit că vor cuceri împreună Europa. Angajaţii Revistei "Odoraş" le urează micilor exploratori drum bun, să aibă parte de o călătorie de vis, de momente deosebite, iar la revenire să aducă doar impresii frumoase.

Text: Daniela Borodachi

Articolul a fost publicat în revista Odoraş, Nr. 1 (70), 2014