Tusea la sugar fără febră: cauze și tratament
Tusea la sugar fără febră îi îngrijorează adesea pe părinții tineri. Aceasta poate fi un fenomen fiziologic sau poate semnala o patologie. Pentru a ajuta copilul este necesar să se stabilească cauza simptomului, lucru pe care îl poate face cu certitudine medicul pediatru.
Tipuri de tuse
Tusea este o reacție de apărare a organismului, necesară pentru eliberarea căilor respiratorii de corpuri străine sau de mucus. Se disting două tipuri de tuse — productivă (umedă) și uscată. În cazul tusei productive, în timpul accesului apar sunete specifice și eliminare de spută. Tusea uscată nu aduce ameliorare, se manifestă printr-un sunet uscat și lipsa secrețiilor.
Posibile cauze
La sugari frecvent apare tusea fiziologică, necesară pentru curățarea periodică a căilor respiratorii de mucus acumulat. Această stare este o variantă a normalului. Mucoasele sugarului sunt încă foarte sensibile, astfel încât organismul reacționează la anumiți iritanți din aer (praf, mirosuri etc.). Tusea fiziologică nu este însoțită de alte simptome și nu necesită intervenție medicală. Pentru prevenție se recomandă aerisirea camerei, plimbări regulate, curățenie umedă și protejarea copilului de mirosuri puternice.
Tusea fără febră la sugari poate fi provocată și de următoarele afecțiuni:
- Bronșita. Se caracterizează prin tuse productivă intensă, cu spută dificil de eliminat. Uneori apare stare generală alterată, plâns, pierderea apetitului.
- Laringita — inflamație a mucoasei laringelui. Se manifestă prin tuse „lătrătoare”, răgușeală, respirație dificilă și wheezing puternic.
- Reacții alergice. În alergii apare tuse paroxistică, fără spută sau cu secreție redusă; pot apărea edeme, erupții cutanate și rinoree.
- Infecții parazitare. De la animalele de companie (câini, pisici, păsări cântătoare, papagali) se pot transmite echinococoza, alveolococoza, ornitoza — parazitoze care afectează aparatul respirator și pot provoca tuse. Uneori, invaziile helmintice gastrointestinale determină reacții alergice care includ tuse.
- Corp străin. Pătrunderea unui corp străin în căile respiratorii se însoțește de tuse și de tulburări respiratorii severe.
Dacă sugarului îi dispare brusc vocea, apare tuse și cianoza pielii, trebuie solicitată imediat ambulanța — aceste semne indică obstrucție prin corp străin.
Uneori tusea uscată persistă 1–2 săptămâni după tratamentul unei infecții respiratorii. În absența altor simptome, aceasta este o manifestare reziduală, normală, care, de regulă, nu necesită intervenție și trece de la sine.
Diagnostic
Distincția între tuse uscată și productivă este relativ simplă și o pot face și părinții. Stabilirea bolii care a provocat tusea revine medicului. De regulă, diagnosticul se bazează pe anamneză, examinarea faringelui și auscultația plămânilor cu stetoscopul.
La suspiciunea de alergie sau invazie parazitară sunt necesare investigații suplimentare. În alergie se determină în sângele venos al copilului nivelul imunoglobulinelor specifice pentru anumiți alergeni, ceea ce permite identificarea alergiei și a factorului declanșator.
La suspiciunea de paraziți intestinali se recomandă, de regulă, analiza materiilor fecale sau examinarea frotiului rectal pentru depistarea ouălor de paraziți. În cazul invaziilor parazitare pulmonare se efectuează teste alergologice și determinări serologice pentru substanțe care indică prezența parazitului. La sugari astfel de afecțiuni sunt, în general, rare.
Tratament
Tusea este un simptom, nu o boală în sine, astfel că tratamentul se stabilește după identificarea cauzei. În tusea alergică, principala măsură terapeutică este eliminarea contactului cu alergenul. Pentru ameliorarea simptomelor se folosesc antihistaminice permise la nou-născuți.
La invaziile parazitare se administrează antihelmintice; în cazuri foarte grave, cu afectare pulmonară, poate fi necesară intervenția chirurgicală.
În tusea cauzată de inflamații ale căilor respiratorii, copilul are nevoie de aport hidric crescut și de umiditate adecvată în încăpere.
La sugarii alăptați se recomandă aplicarea mai frecventă la sân, deoarece laptele matern conține imunoglobuline și substanțe cu activitate antimicrobiană.
În anumite situații medicul poate prescrie antibiotice din clasa penicilinelor sub formă de suspensie. Dacă tusea este însoțită de rinoree, se pot folosi picături vasoconstrictoare permise la nou-născuți sau soluții cu apă de mare.
Pentru tratamentul direct al tusei, în terapie complexă sau ca monoterapie, se pot utiliza mucolitice, expectorante, antitusive și inhalări.
Mucolitice și expectorante
Mucoliticele subțiază secrețiile, iar expectorantele facilitează eliminarea lor din bronhii. Din mucolitice, în indicații stricte și sub control medical, la sugari se poate folosi acetilcisteina în doze minime. Mai frecvent se prescriu substanțe cu efect combinat mucolitic și expectorant, precum siropuri și soluții cu ambroxol. În timpul administrării acestor medicamente este obligatoriu să se asigure aport adecvat de lichide.
De asemenea, tusea productivă la nou-născuți poate fi ameliorată cu preparate pe bază de plante:
- mixtură uscată pentru tuse pediatrică, cu extracte de rădăcină de nalbă și lemn‑dulce, sub formă de sachet pentru prepararea unei mixturi lichide expectorante;
- sirop cu extract de frunze de iederă, cu efect expectorant — la sugari se recomandă diluarea cu apă înainte de administrare;
- sirop cu extract de cimbru — utilizabil de la 6 luni, cu efect expectorant.
În anumite cazuri medicul poate prescrie tablete cu extract de nalbă sau thermopsis, dizolvate în apă conform indicațiilor și administrate sugarului.
Antitusive
Antitusivele se folosesc la tusea uscată prelungită, fără eliminare de spută. La sugari se prescrie frecvent soluția cu butamirate, care reduce excitabilitatea centrului tusei, suprimând reflexul tusei; în același timp dilată bronhiile și reduce inflamația.
Inhalări la sugari
La indicație, pentru tusea fără febră se pot efectua inhalări cu nebulizatorul. Procedurile cu soluție fiziologică sunt folosite pentru hidratarea mucoasei căilor respiratorii. Pentru subțierea și eliminarea secrețiilor, precum și pentru reducerea inflamației, se pot face inhalări cu ambroxol, sub formă de soluție specială din farmacii. Părinții trebuie să respecte indicațiile medicului, instrucțiunile aparatului și ale medicamentului în timpul procedurii.
Prevenția tusei la copiii sub un an
Pentru prevenirea alergiilor, infecțiilor respiratorii și a altor boli însoțite de tuse, pediatrii recomandă alăptarea exclusivă până la cel puțin 6 luni, pentru a permite formarea adecvată a imunității copilului.
De asemenea, pentru a evita apariția tusei la sugar se recomandă:
- menținerea umidității în camera copilului la 45–50%;
- aerisirea regulată și curățenia umedă;
- evitarea produselor de curățare care conțin clor în camera copilului;
- plimbări în aer liber cel puțin o oră și jumătate pe zi;
- protejarea copilului de mirosuri puternice (fum de țigară, parfum etc.);
- respectarea regulilor de igienă, dezinfectarea suzetelor, biberoanelor, tetinelor și jucăriilor prin abur fierbinte sau prin fierbere.
Datorită imunității neformate, copiii în primul an de viață sunt mai susceptibili la infecții, iar bolile pot decurge mai puțin evident decât la copiii mai mari. Tusea la sugar fără febră, lăsată fără atenție, se poate transforma rapid în formă cronică sau poate provoca complicații grave, precum pneumonia. De aceea este important ca părinții să observe la timp simptomul, să consulte medicul și să urmeze tratamentul indicat.
