Boala extrem de rară de care suferă o tânără de 25 de ani. Trebuie să stea în picioare de fiecare dată când mănâncă sau bea apă

Elise Baynard, o tânără de 25 de ani, trăiește cu o afecțiune rară și debilitantă numită acalazie, care îi afectează esofagul. Din cauza acestei condiții, Elise nu poate mânca sau bea în poziție așezată, fiind nevoită să stea în picioare pentru a evita sufocarea. În fiecare zi, se confruntă cu regurgitări și vărsături frecvente, uneori de până la 60 de ori, ceea ce îi face viața extrem de dificilă.

Afecțiunea a debutat brusc, în ianuarie 2020, când Elise a început să aibă dificultăți la înghițire și a simțit o presiune puternică în piept. Inițial, medicul de familie i-a pus un diagnostic de reflux gastric și i-a prescris medicamente, dar simptomele s-au agravat progresiv. Alimentele solide precum pâinea și pastele au devenit imposibil de consumat, iar în timp, chiar și lichidele au început să „revină înapoi”.

După aproape doi ani de investigații și tratamente neconcludente, Elise a fost în cele din urmă diagnosticată corect de un medic specialist din Londra, în noiembrie 2024. Până la acel moment, simptomele o slăbiseră fizic și emoțional, iar greutatea ei a scăzut dramatic până la 45 kg. În prezent, dieta ei se limitează la câteva alimente moi, precum cereale înmuiate și cartofi prăjiți.

Soluția pentru problema Elisei ar putea veni sub forma unei intervenții chirurgicale numite miotomie endoscopică perorală (POEM). Această procedură are scopul de a lărgi partea inferioară a esofagului, facilitând astfel înghițirea. Cu toate acestea, tânăra se confruntă acum cu o perioadă lungă de așteptare pentru aprobarea intervenției.

„Afecțiunea m-a lovit din senin. Nu am avut niciodată probleme de înghițire înainte. Unele zile sunt mai ușoare, dar niciodată nu știu cum va fi. Nu pot sta jos când mănânc, trebuie să stau în picioare pentru ca mâncarea să coboare efectiv. În plus, mă confrunt cu spasme esofagiene extrem de dureroase, care îmi afectează maxilarul, gâtul și spatele. Se simt ca un atac de cord”, a povestit Elise. Ea a adăugat: „Nu este o condamnare la moarte, dar nici nu este o viață normală.”

În ciuda dificultăților, Elise rămâne optimistă că intervenția chirurgicală îi va permite să ducă o viață mai aproape de normalitate. Povestea ei aduce în prim-plan provocările unei afecțiuni rare și determinarea unei tinere de a învinge imposibilul.