Medic geriatru despre frenul lingual scurt (limba scurtă) la bebeluși: Pot avea dificultăți în timpul hrănirii la sân

Anchiloglosia sau „limba scurtă” este rezultatul unui fren lingual scurt și îngroșat, care cauzează dificultăți în vorbire, în articularea cuvintelor, din cauza că mișcările limbii sunt limitate. Frenul lingual este cunoscut, popular, și sub denumirea de „ață sub limbă” sau „ața limbii” și poate reprezenta o problemă în alăptare, dacă este prea scurt, menționează medicul primar geriatrie, Oana Cuzino.

Termenul de anchiloglosie este folosit pentru situații clinice foarte diferite, spun experții: când limba este unită/ lipită de peretele bucal, dar și dacă frenul lingual este doar scurt și îngroșat, cu o ușoară deteriorare a mobilității limbii.

Anchiloglosia este întâlnită la unii bebeluși

Copiii care au anchiloglosie sau „limba scurtă” (adică frenul lingual anormal de scurt, îngroșat sau restrâns) pot avea limitări în ceea ce privește mobilitatea limbii și unele sechele, cum ar fi dificultăți în vorbire și dificultăți în timpul hrănirii la sân.

Anchiloglosia este o afecțiune congenitală, așadar, caracterizată de un fren lingual extrem de scurt, îngroșat ori comprimat (acest țesut care leagă limba de peretele bucal este foarte strâmt), iar din această cauză, mobilitatea limbii este afectată. Anchiloglosia poate fi asociată și cu alte anomalii craniofaciale, spun oamenii de știință, însă ea este de cele mai multe ori o anomalie izolată, care poate fi tratată.

Ea poate reduce mobilitatea limbii și a fost asociată cu limitări funcționale în ceea ce privește:

     - alăptarea bebelușului (acesta nu se poate hrăni corect), înghițirea și articularea cuvintelor;

- problemele ortodontice, inclusiv malocluzia dentară, ocluzie (sau mușcătura) deschisă și separarea incisivilor (dinților din față) de jos;

- problemele mecanice asociate cu curățarea cavității orale;

      - stresul psihologic la indivizii afectați.

Cauze anchiloglosie

De regulă, frenul lingual sau ața limbii se separă înainte de naștere, permițând limbii să se miște liberă. În cazul în care micuțul are anchiloglosie (limbă sudată), frenul lingual rămâne atașat la planșeul bucal, în partea de jos a limbii - de aici și denumirea de limbă sudată. Nu se știe cu exactitate de ce se întâmplă acest lucru, deși unele cazuri de „limbă sudată” au fost asociate cu anumiți factori genetici.

Simptome în anchiloglosie (limba sudată)

Semnele și simptomele anchiloglosiei sau limbii scurte a bebelușului pot fi următoarele:

- dificultatea de a ridica limba până la dinții superiori sau dificultatea de a mișca limba dintr-o parte într-alta;

      - dificultatea de a împinge (scoate) limba dincolo de dinții din față din partea de jos;

      - limba care pare să fie crestată sau în formă de inimă, atunci când este scoasă în afară.

Mergi la medicul pediatru dacă:

- bebelușul prezintă semnele unei limbi sudate, pare că are limbă scurtă, iar aceasta îi cauzează probleme, cum ar fi dificultățile în timpul hrănirii (alăptării);

     - un specialist (logoped) crede că vorbirea copilului este afectată de anchiloglosie;

- copilul tău (când deja este mare) se plânge de anumite probleme din cauza limbii, care îi afectează modul în care mănâncă, îi afectează vorbirea sau dacă nu reușește să ajungă cu limba în partea din spate a dinților.

Complicații anchiloglosie

Limba sudată sau prea scurtă din cauza frenului lingual poate afecta dezvoltarea cavității orale a bebelușului, precum și modul în care micuțul mănâncă, vorbește și înghite alimentele.

Complicațiile anchiloglosiei pot fi:

- Probleme în timpul alăptării la sân - alăptarea necesită ca bebelușul să își țină limba deasupra gingiei din partea de jos a maxilarului, în timp ce suge. Dacă bebelușul nu își poate mișca limba sau nu o poate ține în poziția corectă, el nu poate obține suficient lapte.

- Dificultăți de vorbire - limba sudată a bebelușului poate afecta capacitatea acestuia de a scoate anumite sunete.

- O igienă orală precară - în cazul unui copil mai mare ori în cazul unui adult, limba sudată sau frenul lingual scurt și îngroșat poate crea alt gen de probleme: individului îi este dificil să scoată resturile de alimente dintre dinți; acest lucru poate contribui la cariile dentare și la inflamarea gingiilor (gingivita).

- Anumite activități ale cavității orale sunt afectate. Limba sudată poate afecta unele activități, cum ar fi linsul unei înghețate, linsul buzelor, sărutul etc.

Tratament anchiloglosie

Tratamentul pentru limba sudată poate fi uneori dificil de ales. Unii medici și unii consultanți în alăptare recomandă corectarea imediată a acestei malformații congenitale, chiar înainte ca nou-născutul să fie externat din spital. Alți medici, însă, preferă o altă abordare: expectativă, pentru a vedea ce se întâmplă când bebelușul mai crește.

În timp, frenul lingual se poate slăbi, rezolvându-se astfel problema limbii sudate. În alte cazuri, însă, frenul prea scurt și îngroșat persista, fără să cauzeze probleme.

Dacă limba sudata provoacă probleme, tratamentul chirurgical al frenului lingual ar putea fi necesar în cazul sugarilor, copiilor mai mari sau adulților.

Exista doua opțiuni:

Frenotomia linguala - O procedură chirurgicală simplă, numita frenotomie, poate fi efectuată cu sau fără anestezie, în spital, sau la cabinetul medicului. Acesta examinează ața limbii și apoi folosește o foarfecă sterilă pentru a face o tăietură în frenul lingual, ca acesta să fie liber.

Frenuloplastia - O procedură mai complexă, cunoscută sub numele de frenuloplastie, ar putea fi recomandată în cazul bebelușului, dacă este nevoie de „reparații” suplimentare sau dacă frenul lingual este prea gros pentru a se efectua o frenotomie. Frenuloplastia se face sub anestezie generală, cu instrumente chirurgicale, iar după ce frenul lingual este eliberat, se fac suturi pentru a închide rana.

Sursa: doc.ro