Acerumen

O mamă îi răspunde unei străine care a dojenit-o că-și ține prea mult copilul în brațe

O mamă îi răspunde unei străine care a dojenit-o că-și ține prea mult copilul în brațe

Când o femeie i-a spus în magazin lui Kelly Dirkes că își răsfață copilul dacă îl ține în brațe în timp ce își face cumpărăturile, mămica nu i-a răspuns cu un comentariu pe măsură, dar ulterior a scris într-o postare pe internet o explicație de ce își poartă destul de des copilașul în brațe. Comentariul ei a trezit foarte multe reacții și e o dovadă că nu trebuie să judecăm pe nimeni.

Iată ce a scris mămica:

„Dragă femeie din magazin,

Nu este prima dată când aud „o să-l răsfeți”. Ești convinsă că fetița mea nu va învăța să fie „independentă”. Ți-am zâmbit, am sărutat-o pe frunte și am continuat să-mi fac cumpărăturile.

Dacă ai ști ce știu eu….

Dacă ai ști că și-a petrecut primele 10 luni din viață complet singură într-un pătuț de metal complet steril, fără nimic ce să o poată consola decât degețelul pe care îl băga în guriță și îl sugea.

Dacă ai ști cum arăta privirea ei în momentul în care cei de la orfelinat mi-au dat să o țin în brațe pentru prima dată – momente efemere de serenitate amestecate cu pură teroare. Nimeni nu o ținuse în brațe niciodată până în acel moment și nu știa ce să facă…

Dacă ai ști că stătea în pătuțul ei și nu plângea niciodată pentru că până în acel moment, nimeni nu a răspuns la plânsetele ei.

Dacă ai ști că anxietatea era o componentă obișnuită a zilelor sale, alături de faptul că se lovea singură cu căpșorul de barele de metal ale patului și se legăna singură pentru a simți o mică urmă de confort.

Dacă ai ști că bebelușul pe care îl port în brațe este sfâșietor de  „independent” și dacă ai ști câte minute, ore, zile, săptămâni și chiar ani vom petrece încercând să-i scoatem din cap părțile care strigă „trauma” și „nesiguranța”.

Dacă ai ști ce știu eu…

Dacă ai ști că acel bebeluș acum scâncește când este lăsat din brațe și nu atunci când este luat în brațe așa cum făcea la început.

Dacă ai ști că acel bebeluș „cântă” cât poate de tare dimineața și după somnul de prânz pentru că știe că sunetele ei vor aduce pe cineva care o va lua din pătuț și îi va schimba scutecul.

Dacă ai ști că acum acel bebeluș este legănat în brațele mamei sau ale tatălui său înainte de culcare și nu mai este nevoită să se legene singură.

Dacă ai ști că acel bebeluș a făcut pe toata lumea să izbucnească în lacrimi în ziua în care a cerut alinare fără sa fie încurajată să o facă.

Daca ai ști ce știu eu…

Să-mi „răsfăț bebelușul” este cea mai importantă slujbă pe care o voi avea vreodată și este un privilegiu pentru mine. O voi purta în brațe un pic mai mult sau până când îmi va permite ea, pentru că ea abia acum învață ceva ce ceilalți bebeluși știu din clipa în care s-au născut:  că este în siguranță, că aparține și că este iubită.

Dacă ai ști….”

Această scrisoare este un semnal pentru noi, cei care ne apucăm să-i judecăm pe cei din jur care aleg să-și crească și să-și educe copiii așa cum simt ei că trebuie. Și poate ar trebui să ne gândim un pic mai mult înainte de a face o remarcă la adresa unui părinte sau a unui copil.

Despre beneficiile ținutului în brațe puteți citi și AICI.

 

Informații: baby.unica.ro

Foto: facebook.com/Kelly Dirkes; my-sunshine.ru

Adaugă comentariu