Regimul alimentar în enterocolită este la fel de important ca medicația. În timpul fazei acute de boală, hidratarea este esențială.

Dacă ești părinte, este imposibil să nu te fi confruntat cel puțin o dată cu un episod de enterocolită al copilului tău. Febră, vărsături, scaune diareice, toate fac parte din acest tablou al bolii. Fiind o afecțiune a tractului digestiv care poate implica atât virusuri, cât și bacterii, dar și ciuperci și paraziți, tratamentul este destul de delicat și de durată. El implică, printre altele, și un regim alimentar special. Iar regimul de enterocolită nu tocmai pe gustul copiilor.

Enterocolita este o inflamație acută și simultană a mucoasei intestinului subțire și a celui gros. Este o afecțiune frecventă, întâlnită la orice vârstă, cu incidență maximă la vârste mici, în zone geografice calde sau cu nivel socio-economic și sanitar deficitar. În mod frecvent este infecțioasă, produsă de bacterii (Salmonella, Shigella, E. coli, Clostridium perfigeus), de bacili, enterococi, streptococi, stafilococi, fungi (Candida) sau paraziți (Giardia). Poate fi și de natură toxico-chimică și de regulă se produce accidental (de la toxinele unor ciuperci, abuz de medicamente, antibiotice, arsen, fosfor, mercur). Alteori, poate apărea ca urmare a consumului unor băuturi fermentate, alimente excesiv de reci sau fierbinți.

În acest articol vom încerca să îți răspundem la o întrebare la care dorești un răspuns concis și, mai ales, corect: ce îi dai copilului să mănânce când are enterocolită. Următorul regim alimentar pentru enterocolită se poate administra copiilor cu vârsta de peste 1 an.

Regim enterocolită copii peste 1 an. Ziua 1

Hidratarea

În primele 6 ore este importantă administrarea de săruri de hidratare. Sunt multe variante pe piață, urmați indicațiile medicului sau ale farmacistului. Pe lângă acestea, i se mai pot oferi ceai de mentă îndulcit cu glucoză 5% (găsești la farmacie) și apă minerală. Acest prim pas al regimului alimentar în enterocolită poate dura până la 12 sau chiar 24 de ore. Acest demers este este extrem de important, pentru că previne toate efectele complicate ale deshidratării.

ATENȚIE: hidratarea se face în cantități mici. Asta înseamnă că-i oferim copilului 1-2 lingurițe cu lichid la 10 minute, timp de 6 ore. Dacă vărsăturile continuă, mergeți cu copilul la medic.

Dacă reține lichidele primite pe guriță, adică nu le mai varsă, se pot administra următoarele alimente, dar tot puțin câte puțin, câteva lingurițe:

1. măr copt;

2. banană;

3. crutoane de pâine (taie în cubulețe o felie de pâine mai groasă și pune-le în cuptor până ce devin aurii);

4. zeamă de supă (doar morcov, dovlecel, orez) pe care o poți săra.

Regim enterocolită copii peste 1 an. Ziua 2

Această dietă pune în repaus intestinul și astfel se combate și deshidratarea. Indiferent de aspectul scaunelor, după 24 de ore se vor adăuga în dieta copilului nutrienți indispensabili pentru energie.

Carbohidrații

Carbohidrații sunt surse de energie care vor ajuta copilul să se simtă mai bine și să capete forță. Carbohidrații reprezintă pentru organismul nostru ceea ce este combustibilul pentru mașini. Copilul va putea primi: pesmet, grisine, biscuiți simpli, griș și orez (fierte în apă sau adăugate în supă), legume pasate, adăugate în supă sau servite ca atare (deci nu doar zeama, ca până acum, ci și legumele care au fiert în ea).

ATENȚIE: alimentele se introduc progresiv în funcție de toleranța alimentară a copilului. Nu toate odată, câte un aliment nou pe rând, ca în diversificare. Și nu se forțează copilul să mănânce.

Regim enterocolită copii peste 1 an. Ziua 3

Începând cu această zi, se vor introduce treptat alimente noi, precum laptele praf fără lactoză, brânza de vaci degresată, porții mici de grăsimi vegetale. Se păstrează alimentele deja introduse și se introduc altele, noi.

Ce proteine se reintroduc prima oară

Ca proteine, introducem mai întâi brânza de vaci degresată, apoi iaurtul, câte 1-2 lingurițe la 3-4 ore. Imediat după ameliorarea aspectului scaunului, se va îmbogăți dieta pas cu pas prin introducerea proteinelor din carne, la început fiartă, apoi la grătar.

Apoi vine rândul proteinelor din lapte – urdă, telemea, lapte bătut sunt alimentele care conțin proteine din lapte și care pot fi introduse după ce copilul a reacționat bine la proteina din carne.

Când se reintroduce oul

În același timp cu grăsimile vegetale (untdelemn) și după ce am reintrodus carnea și lactatele, vine și rândul oului. Mai întâi, i-l reintroduci în mâncare fiert, sub formă de zdrențe aruncate în supă sau în găluștele de griș. Tot acum, poți să-i adaugi în supă 5 ml de ulei vegetal crud, când supa este gata preparată. În timpul regimului alimentar pentru enterocolită se poate consuma un ou fiert pe zi.

Când se reintroduce cartoful

Cartoful se poate reintroduce în dieta copilului abia după cel puțin 7 zile de regim alimentar strict. Conținutul ridicat de amidon pe care îl conțin cartofii îi fac greu de digerat. După 7 zile de regim alimentar, cartoful se poate introduce treptat, fiert sau copt la cuptor.

Model de regim alimentar în enterocolită pentru copiii peste 1 an*:

Ziua 1:	Săruri de hidratare; ceai de mentă îndulcit cu glucoză 5% (glucoză praf, de la farmacie); apă plată; zeamă de orez (apa în care a fiert orezul); suc proaspăt stors de morcovi
Ziua 2:	măr copt; grisine; biscuiți simpli; banană; crutoane de pâine (taie felia de pâine în cubulețe și pune-le pe hârtie de copt în cuptorul încins până devin aurii); supă (doar morcov, dovlecel, orez) ușor sărată
Ziua 3:	Mic-dejun: lapte praf fără lactoză; măr copt cu banană și brânză de vaci făcută în casă. Prânz: supă din morcov, dovlecel, orez, în care poți adăuga 5 ml de ulei de măsline la 1 litru de apă; carne de pui fiartă sau la grătar (nu carnea care a fiert în supă alături de legume); pilaf de regim din orez, apă, sare și 5 ml de ulei. Cină: lapte praf fără lactoză; măr copt cu banană și brânză de vaci; supă din morcov, dovlecel, orez, în care poți adăuga 5 ml de ulei de măsline la 1 litru de apă.
Zilele 4-10:	Mic-dejun: pâine prăjită cu brânză de vaci Prânz: paste cu brânză la cuptor Cină: budincă de orez cu brânză gratinată la cuptor
Ziua 11:	Mic-dejun: lapte praf hipoalergenic Prânz: orez fiert cu legume fierte (morcov, dovlecel) Cină: lapte praf hipoalergenic; carne de curcan la cuptor

ALIMENTE PERMISE în regimul de enterocolită

lichide în cantitate mare: apă plată, ceai de mentă

lapte fără lactoză

supă de zarzavat (fără cartof și roșii), cu morcov, dovlecel și sare

carnea se fierbe separat (nu se folosește zeama de carne)

orez fiert în apă cu sare, morcov și dovlecel, la care poți adăuga, la servire, carne fiartă și brânză calcică sau brânză de vaci proaspătă ori telemea, în funcție de vârsta copilului

brânză proaspătă de vaci

banană, mere coapte

macaroane cu brânză, pâine prăjită, sticks-uri, grisine

covrigei, biscuiți simpli (fără cremă) dulci sau sărați, crutoane din pâine

ALIMENTE INTERZISE în regimul de enterocolită

lactate: lapte de vacă, smântână, frișcă, unt, cașcaval

crudități, fructe și legume

alimente și carne grasă

prăjeli, afumături, mezeluri

dulciuri procesate – ciocolată, bomboane, zahăr, în primele zile niciun fel de zahăr

Regim enterocolită la sugari

La sugarii sub 6 luni, din cauza pericolului de deshidratare la această vârstă, nu se va sista alimentația în scopul punerii intestinului în repaus. Se va începe realimentarea cât mai devreme posibil, de obicei după aproximativ 6 ore, cu ceai de mentă 150-200 ml, zeamă de orez, suc de morcovi, după care se va trece la laptele matern, în cazul alimentației naturale, sau la formule speciale cu conținut mic de lactoză, în cazul în care vorbim de o alimentație artificială.

Copiii peste 6 luni vor primi brânză de vaci, mucilagiu de orez, piureuri de mere, pere, dar și mere coapte, banane, supă cu legume pasate. Regula introducerii treptate este valabilă și la această grupă de vârstă.

Sursa: totuldespremame.ro