5 activități pe care specialiștii în sănătatea creierului nu le recomandă pentru copii

Pe de o parte, creierul copiilor este sensibil mai ales la contuzii, la infecții și la toxine. Pe de altă parte, creierul copiilor este vulnerabil și în cazul expunerii necontrolate la anumite rutine zilnice, din cauza cărora poate avea de suferit pe termen lung. Parcurgând cu atenție articolul de mai jos, poți descoperi care sunt unele dintre cele mai importante pericole pentru sănătatea și dezvoltarea optimă a creierului micuților noștri.

Expunerea nelimitată la ecrane

„Academia Americană de Pediatrie” recomandă ca un copil să nu fie expus la ecrane mai mult de două ore pe zi, iar această expunere să înceteze după ora 8 seara. Medicii spun că lumina albastră, provenită de la ecrane, stimulează activitatea creierului, ceea ce dă peste cap ritmul circadian și diminuează calitatea somnului. De altfel, un studiu recent, apărut anul trecut în „The Lancet. Child& Adolescent Health”, a ajuns la concluzia că somnul insuficient, mai puțin de 9 ore pe noapte, în cazul copiilor din clasele primare, poate avea efecte pe termen lung asupra funcționării creierului și asupra dezvoltării cognitive. Studiul, realizat prin punerea cap la cap a concluziilor mai multor studii efectuate în SUA, prin participarea a peste 11.000 de copii cu vârsta cuprinsă între 9 și 10 ani, a demonstrat și următoarele aspecte: deficitul de somn afectează și sănătatea mentală, crescând riscul apariției depresiei. 

Medicii neurologi insistă asupra ideii că, prin expunerea necontrolată la ecrane, copiii își pierd capacitatea de a fi atenți și de a se concentra pentru vreme îndelungată, ceea ce le afectează și calitatea vieții. 

Ținând seama de aspectele prezentate, este indicat să te gândești permanent că expunerea excesivă la ecrane este dăunătoare sănătății creierului copilului. De aceea, străduiește-te să iei următoarele măsuri:

• Dacă ai un copil sub vârsta de 2 ani, nu îl expune deloc la ecrane;
• Dacă ai un copil cu vârsta cuprinsă între 2 și 5 ani: permite-i expunerea la ecrane cel mult 1 oră pe zi, în prezența unui adult sau a unui frate mai mare;
• Dacă ai un copil cu vârsta cuprinsă între 5 și 17 ani: permite-i expunerea la ecrane, cu excepția timpului alocat temelor, cel mult 2 ore într-o zi.

Consumul constant sau excesiv de cofeină

Face parte dintre activitățile dăunătoare sănătății creierului copilului întrucât acesta este mult mai sensibil decât o persoană adultă la efectele cofeinei. Pe termen scurt, consumul de cofeină are efecte nu doar asupra sănătății creierului, ci și asupra sănătății în ansamblu. Printre manifestările vizibile în cazul unui consum ridicat de cofeină se numără:

• Deshidratarea;
• Diareea;
• Palpitațiile;
• Stările de anxietate;
• Creșterea ritmului cardiac;
• Stările de agitație;
• Insomnia;
• Senzația de greață.

În același timp, consumul de cofeină are efecte negative și pe termen lung, conducând la dependență. Principalele semne care îți arată că ai un copil dependent de această substanță sunt durerile de cap și stările de agitație, de iritabilitate, accentuate după ce își diminuează consumul sau renunță total la produsele ce conțin cofeină. 

Potrivit neurologilor, copiii sunt sensibili mai ales la intensificarea stărilor de anxietate și/sau a celor depresive în urma excesului de cofeină. Recomandarea „Academiei Americane de Psihiatrie a Copilului și Adolescentului” este: un copil mai mic de 12 ani nu ar trebui să consume deloc produse cu cofeină.

Cele mai cunoscute surse de cafeină, la care au de obicei acces și copiii și adolescenții, sunt:

• Băuturile răcoritoare;
• Băuturile energizante;
• Cafeaua cu diverse arome;
• Bomboanele și înghețata cu cafea;
• Ceaiurile, inclusiv ceaiul cu gheață;
• Ciocolata;
• Anumite sortimente de gumă de mestecat, de jeleuri, de batoane proteice etc.

Când vine vorba despre copii, nu trebuie neglijat nici faptul că sunt surse de cofeină inclusiv anumite medicamente sau suplimente alimentare destinate creșterii energiei și rezistenței la efort.

Cantitățile ridicate de cofeină cresc predispoziția copiilor spre dureri de cap și migrene și, în plus, interferează cu un somn odihnitor, de calitate, esențial pentru dezvoltarea creierului.

Utilizarea țigărilor electronice

Tot mai mulți adolescenți recurg la aceste țigări pentru a încerca să se ferească de părinți când vor să fumeze. Tigările electronice pun și ele la dispoziție nicotină, explică medicii, de aceea nu ar trebui să fie consumate deloc de adolescenți. Nicotina este periculoasă în această etapă a vieții pentru că are efecte negative asupra zonelor din creier ce controlează atenția, dispoziția, învățarea și controlul impulsurilor. Spre exemplu, consumul nicotinei până în jurul vârstei de 25 de ani, vârsta până la care creierul continuă să se dezvolte, afectează și legăturile dintre neuroni, adică sinapsele. 

În plus, nicotina prezentă în țigările electronice poate da dependență. Între manifestările ce însoțesc această dependență se numără: iritabilitatea, depresia, anxietatea, tulburările de somn, dificultățile de concentrare. 

Nu în ultimul rând, dependența de nicotină din țigările electronice îi poate expune pe adolescenți unui risc mai mare de a încerca să consume și substanțe interzise, foarte dăunătoare și ele pentru sănătatea creierului.

Practicarea unui sport de contact fără cască de protecție

Dintre sporturile de contract fac parte, de exemplu, fotbalul, hocheiul, baseball-ul, ciclismul etc. Pentru ca un copil să fie în siguranță, fie că practică astfel de sporturi ca să se distreze, fie că le practică pentru a face performanță, trebuie să poarte permanent o cască de protecție. Aceasta îl ferește de fracturi și contuzii cerebrale: pot fi provocate prin lovituri directe sau contralovituri, atât după un traumatism închis, cât și după unul deschis. În cazul în care contuziile cerebrale se produc în mod repetat, sunt periculoase pentru creier, putând avea consecințe neurologice pe termen lung sau chiar pentru toată viața.

Ca să te asiguri că micuțul tău se obișnuiește cu o cască de protecție, trebuie să te asiguri că o poartă încă din primele momente în care începe să practice un sport de contact. Pe lângă o asemenea casă, pune-i la dispoziție un echipament complet de protecție: genunchiere, cotiere etc.

Reluarea practicării unui sport după contuzii cerebrale repetate

Medicii neurologi vin cu următorul avertisment: pentru evitarea unor consecințe pe termen lung asupra sănătății creierului, un copil nu ar trebui să mai practice un sport dacă s-a confruntat cu contuzii cerebrale multiple. După o primă contuzie, ar trebui să practice iar acel sport numai dacă își poate relua fără probleme activitățile obișnuite, inclusive cele ce țin de școală și dacă nu s-a confruntat deloc cu niciuna dintre aceste manifestări:

• Dureri de cap;
• Amețeli;
• Grețuri, vărsături:
• Tulburări de vedere;
• Stări persistente de oboseală;
• Fluctuații ale dispoziției;
• Sensibilitate la lumină și/sau la zgomote;
• Probleme de echilibru. 

În situația în care suspectezi că este vorba despre o contuzie cerebrală, ia cât mai repede legătura cu un medic pentru o evaluare a stării copilului. De asemenea, supraveghează-l permanent pentru a sesiza la timp manifestări care arată că este vorba despre un sindrom post-contuzie cerebrală: dificultăți de concentrare, tulburări de memorie și/sau de vorbire, modificări de comportament (copilul devine mai anxios sau mai agitat ca de obicei).

Pentru a lua cea mai bună decizie în legătură cu reluarea practicării unui sport sau cu renunțarea la acesta, trebuie neapărat să te consulți cu un neurolog pediatru.  

Sursa: qbebe.ro