Migrene, infecții, deshidratare: cauze frecvente ale durerilor de cap

Durerea de cap la copii poate fi împărțită în două categorii principale: primară și secundară. Să vedem care sunt diferențele.

1. Dureri de cap primare

● Cefaleea tensională. Este cea mai frecventă formă, declanșată de stres fizic sau emoțional. Se caracterizează printr-o senzație de presiune sau strângere, adesea bilaterală.

● Migrena. La copii, se poate manifesta printr-o durere pulsatilă intensă, asociată cu greață, vărsături, sensibilitate la lumină și agravare în timpul activității fizice.

2. Dureri de cap secundare

● Infecții. Răceala, gripa, sinuzita sau meningita pot cauza dureri de cap de intensitate variabilă.

● Deshidratarea. Lipsa hidratării, mai ales pe vreme caldă sau după efort fizic intens, poate fi o cauză frecventă.

● Traumatism cranian. Chiar și o lovitură minoră poate provoca dureri de cap.

● Probleme de vedere. Ochelarii nepotriviți sau utilizarea excesivă a dispozitivelor electronice pot suprasolicita ochii și declanșa cefalee.

● Schimbări hormonale. La adolescenți, în special la fete, durerile de cap pot fi asociate cu începutul ciclului menstrual.

3. Cauze rare, dar periculoase

● Presiune intracraniană crescută (tumori, hidrocefalie).

● Probleme vasculare (malformații arteriovenoase).

Când să îți faci griji? Semnale de alarmă

Majoritatea durerilor de cap la copii sunt inofensive și dispar după odihnă sau administrarea unui analgezic ușor. Cu toate acestea, există situații în care trebuie să consulți urgent un medic:

1. Durere bruscă și foarte intensă. Dacă apare dintr-o dată și este descrisă ca „explozivă”, este nevoie de evaluare medicală imediată.

2. Durere matinală sau agravată de tuse. Poate indica o creștere a presiunii intracraniene.

3. Cefalee post-traumatică. Dacă apare după o lovitură la cap și este însoțită de greață, vărsături, somnolență sau pierderea cunoștinței, copilul trebuie examinat urgent.

4. Simptome asociate. Febra mare, gâtul rigid, tulburările de vedere, slăbiciunea membrelor, convulsiile sau erupțiile cutanate pot indica o infecție gravă, cum ar fi meningita.

5. Dureri de cap frecvente sau progresive. Dacă episoadele devin mai dese și mai intense, este necesar un control medical.

6. Schimbări în comportament. Dacă copilul devine apatic, iritabil sau nu reacționează la stimuli, trebuie investigat.

Diagnostic și tratament: ce urmează?

Medicul poate recomanda analize de sânge, RMN sau CT cerebral și consult neurologic sau oftalmologic.

Tratamentul depinde de cauză. În cazuri ușoare, schimbarea stilului de viață poate fi suficientă: respectarea unui program regulat de somn, alimentație echilibrată, hidratare corectă și reducerea stresului.

În alte situații, poate fi necesară medicația sau tratarea bolii de bază.

Prevenirea durerilor de cap la copii

Pentru a reduce riscul de dureri de cap, specialiștii recomandă:

● Respectarea programului de somn. Un copil trebuie să doarmă 7-9 ore pe noapte, în funcție de vârstă.

● Alimentație echilibrată. Evitarea meselor neregulate și a alimentelor procesate poate preveni episoadele de cefalee.

● Gestionarea stresului. Crearea unui mediu familial relaxat și monitorizarea încărcării școlare sunt esențiale.

● Activitate fizică. Sportul și plimbările zilnice ajută la prevenirea cefaleei tensionale.

● Limitarea timpului petrecut pe ecrane. Excesul de gadgeturi suprasolicită ochii și poate declanșa dureri de cap.

Durerea de cap la copii necesită atenție, mai ales dacă apar simptome alarmante. Un diagnostic precoce și tratamentul adecvat pot preveni complicațiile și pot asigura sănătatea copilului pe termen lung.