Medic pediatru despre cum prevenim și tratăm păduchii la copii

Păduchii la copii sau pediculoza există încă din antichitate, multe subiecte anecdotice fiind create în jurul subiectului. Gluma sau nu, s-a calculat faptul că în anii 1990 în SUA s-au cheltuit în jur de 367 de milioane dolari pentru managementul acestei patologii la copii, incluzând costurile pentru tratamente, pierderile școlii și ale părinților, prin lipsa acestora de la serviciu. Mai recent s-a estimat faptul că s-au cheltuit anual în lume peste 1 miliard de dolari pentru tratarea pediculozei, specifică medicul pediatru, Dr. Irina Costache.

Este important de reținut faptul că păduchii nu reprezintă un pericol pentru sănătate și nici un semn de igienă precară, nefiind responsabili pentru răspândirea vreunei boli. În ciuda acestor cunoștințe, există multe stigmatizări. În multe țări dezvoltate, ceea ce duce la scoaterea copiilor din școli, evitarea acestora de către prieteni și lipsa de la diversele evenimente sociale. Pediculoza nu are legătură cu statutul socio-economic, așa cum se presupune de multe ori, atât cei din mediul urban, cât și rural pot fi infestați. S-a demonstrat statistic faptul că fetele au păduchi mai frecvent decât băieții, cel mai probabil din cauza lungimii părului.

Cum arată și cum se dezvoltă păduchii

Agentul etiologic al bolii este Pediculus humanus capitis. Păduchii adulți au o lungime de 2 până la 3 mm (dimensiunea unei semințe de susan), au 6 picioare și sunt de obicei de culoare cafenie până la alb-cenușie. Femela trăiește până la 3-4 săptămâni și, odată maturizată, poate depune până la 10 ouă pe zi. Aceste ouă minuscule sunt fixate ferm la baza firului de păr, cu o substanță lipicioasă produsă de păduche (de aceea sunt și greu de desprins). Ouăle viabile, camuflate cu pigment pentru a se potrivi la culoare cu cea a părului persoanei infectate, sunt adesea văzute mai ușor în zona occiputului (la ceafă). Carcasele de ouă (lindini) goale sunt mai ușor de văzut deoarece apar albe pe părul mai închis la culoare. Ouăle sunt incubate de căldura corpului și eclozează. În mod obișnuit în 8 până la 9 zile (cu variații de la 7 la 12 zile), în funcție de climatul ambiental cald sau rece. Odată ce eclozează, o nimfă părăsește carcasa învelișului și trece printr-un total de 3 stadii de nimfă. În următoarele 9-12 zile înainte de a ajunge la stadiul adult, păduchele începe să depună ouă viabile la aproximativ 1,5 zile după ce a devenit adult. Dacă nu este tratat, ciclul se repetă aproximativ la fiecare 3 săptămâni. Păduchii supraviețuiesc de obicei mai puțin de o zi departe de scalp, iar ouăle lor nu pot ecloza la temperaturi mai mici decât cele din apropierea scalpului.

Păduchele se hrănește prin injectarea unor cantități mici de salivă, care are proprietăți vasodilatatoare și anticoagulare, în pielea capului, permițându-le astfel să aspire cantități mici de sânge la fiecare câteva ore. Pruritul (mâncărimea pe care o simt cei cu păduchi) rezultă din sensibilizarea scalpului la componentele salivei. În plus față de păduchi și lindini, pot fi vizibile excoriații pe scalp, gât și pe pielea din spatele urechilor. Rar poate apărea infecție stafilococică secundara împreună cu creșterea de volum a ganglionilor limfatici cervicali sau occipitali, urmare a acestor leziuni de grataj.

Cum se transmit păduchii

În ciuda diverselor opinii, păduchii nu sar, nu zboară și nu se transmit prin intermediul animalelor de companie, ei mișcându-se doar prin tarare. În majoritatea cazurilor, transmiterea păduchilor are loc prin contact direct, iar răspândirea indirectă prin contactul cu bunurile personale ale unui individ infestat (piepteni, perii, pălării) este mult mai puțin probabil să apară. Sunt studii care arată ca păduchii vii au fost găsiți doar pe aproximativ 4% din fetele de pernă folosite de voluntarii infestați. 

Pediculoza trebuie suspectată la pacienții cu prurit al scalpului, în special la copii. De asemenea, erupțiile cutanate, dermatita persistentă în jurul gâtului sau urechilor ar trebui să sugereze o evaluare a pediculozei.
Diagnosticul este confirmat de vizualizarea păduchilor vii. Pieptănarea sistematică a părului umed sau uscat cu un pieptene cu dinții fini (dinții de pieptene distanți la 0,2 mm) detectează mai bine infestarea activă a păduchilor decât inspecția vizuală a părului și a scalpului.

Tratamentul păduchilor

Tratamentul de prima linie este cu pediculicide (topice). Pieptănarea umedă se recomandă copiilor mici și celor care refuză pediculicidele.

Pediculicidele topice cuprind: piretroizii (piretrine, permetrină), malathionul, alcoolul benzilic, spinosadul sau ivermectina topică. Pediculicidele topice trebuie aplicate conform instrucțiunilor de utilizare, prospectele trebuie citite întotdeauna cu atenție. Regulile generale pentru un tratament de succes includ:

• balsamurile de păr nu trebuie utilizate înainte de aplicarea substanțelor anti-păduchi, pentru că scad eficacitatea produsului
• clătirea substanțelor trebuie efectuată peste o chiuvetă, mai degrabă decât la duș sau baie pentru a limita expunerea pielii întregului corp
• clătirea cu apă caldă este de preferat față de apă fierbinte pentru a minimiza vasodilatația și absorbția sistemică a pediculocitelor
• lindanul local nu este recomandat niciodată ca tratament de prima linie pentru pediculoza capita din motive de siguranță

Dimeticona topică (cunoscută și sub numele de dimeticona) este utilizată pe scară largă pentru pediculoza capita în Europa. Dimeticona este un material pe bază de silicon nonpesticid care se crede că funcționează prin acoperirea păduchilor și perturbarea capacității lor de a gestiona apa. Eficacitatea dimeticonului este documentată în mai multe studii. Într-un studiu randomizat în Marea Britanie (n = 90), o singură aplicare de 15 minute de dimeticon 4% gel a fost superioară celor două aplicații de 10 minute de permetrină 1%. Un studiu dublu orb în UK (n = 73), care a comparat două aplicații de 8 ore sau peste noapte de loțiune cu dimeticonică 4% cu două aplicații de 12 ore sau peste noapte de malation 0,5% lichid, de asemenea, a găsit dimeticona mai eficientă.

Alegerea medicamentului topic trebuie făcută pe bază mai multor factori, inclusiv efectele secundare specifice agentului, vârsta pacientului, costul tratamentului și rezistența la agenții topici.

Rasul în cap, tunsul scurt sunt raportate anecdotic ca metode de eradicare a infestării cu păduchi. Cu toate acestea, nu au fost efectuate studii de evaluare a acestor metode de tratament, iar procedurile pot fi dureroase psihologic pentru mulți copii. Copiii nu trebuie excluși de la școală pe baza prezenței păduchilor vii sau a lindinelor. Păduchii sunt deseori prezenți săptămâni înainte de detectare. Copiii afectați trebuie să evite contactul direct cu capul cu alte persoane și trebuie tratați cu promptitudine cu tratament topic și pieptănați. 

Alte recomandări de bază

Se recomandă spălarea hainelor și a lenjeriei utilizate de persoana infectată cu două zile anterioare terapiei în apa fierbinte și/ sau uscarea articolelor pe un ciclu de uscător cu căldura ridicată. Temperaturile folosite ar trebui să fie de minim 60 de grade Celsius. S-a sugerat, de asemenea, aspirarea mobilierului și a covoarelor pe care a stat sau s-a așezat persoana infectată, dar riscul transmiterii în acest mod este extrem de redus. Nu este recomandată pulverizarea casei cu pediculicid.

Infestarea cu păduchi de cap nu este periculoasă, dar provoacă un nivel ridicat de anxietate în rândul părinților copiilor de vârsta școlară. Este nevoie de tact și răbdare din partea tuturor: părinți, medici sau profesori pentru a rezolva o problemă delicată și frecventă a copiilor. 

Sursa: reginamaria.ro