Copil fără poftă de mâncare. Care sunt cele mai importante analize, pe lângă cele clasice

Pofta vine mâncând, dar dacă avem un copil care pur și simplu nu mănâncă?

Chiar și un copil care a mâncat foarte bine alimente solide la diversificare poate deveni pretențios la mâncare pe măsură ce crește. De altfel, între 25% și 35% din copiii de vârste mici sunt descriși de părinții lor ca mofturoși la mâncare, arată statisticile internaționale. Au nevoie acești copii de analize specifice și de suplimente alimentare care să completeze deficitele?

Pofta vine mâncând, dar dacă avem un copil care pur și simplu nu mănâncă? E normal ca pofta de mâncare să fluctueze la un copil, în funcție de o varietate de factori: de la banale viroze respiratorii și alte afecțiuni care scad apetitul, la schimbarea mediului, anturaj și emoții. Totuși, când pofta scăzută de mâncare devine mai degrabă regula decât excepția, ne întrebăm dacă nu cumva copilul va avea probleme de dezvoltare pe fondul lipsei din dietă a unor elemente esențiale.

Într-o primă etapă, ca să ne dăm seama dacă copilul se hrănește suficient, putem să apelăm la testul cântarului. Vedem că ia în greutate, îl vedem că se dezvoltă și în înălțime, concluzia e, de cele mai multe ori, că mănâncă suficient pentru el, chiar dacă nouă ni se pare că nu se hrănește mai deloc.

Totuși, pe măsură ce trec anii, acești parametri nu mai sunt singurii de luat în seamă, ci poate fi nevoie și de efectuarea unor analize pentru verificarea nivelului de vitamine și minerale din corp.

De ce devin copiii selectivi cu mâncarea

Între 25% și 35% din copiii cu vârste între 2 și 5 ani sunt mofturoși la mâncare, potrivit părinților lor, arată statisticile. Totuși, majoritatea acestor copii au un apetit normal pentru vârsta și rata lor de creștere, au demonstrat studiile. De fapt, specialiștii spun că la această vârstă este normal să existe o scădere a apetitului alimentar, motivul fiind că și ritmul de creștere este încetinit în această etapă. Dacă în primul an de viață, un bebeluș ia aproximativ 7 kilograme în greutate și 21 de centimetri în lungime, în al doilea an crește cu aproximativ 2,3 kg și 12 cm în înălțime – greutatea medie pentru vârsta de 2 ani este de 12,3 kg, și înălțimea – 87 cm.

Ei bine, între 2 și 5 ani, majoritatea copiilor iau între 1 și 2 kg în greutate și între 6 și 8 cm în înălțime pe an. Acesta este și intervalul de vârstă când începe scăderea apetitului, iar copiii cu o statură mai mică ar putea, pur și simplu, să aibă nevoie de mai puțină mâncare, spun specialiștii.

Un alt motiv pentru care copiii între 2 și 5 ani devin mofturoși la mâncare este nevoia acestora de autonomie. Pe măsură ce-și dezvoltă autonomia, ei vor să se hrănească singuri și devin selectivi cu mâncarea oferită de părinți. Dacă în această perioadă sunt presați sau chiar forțați să mănânce, nevoia de autonomie îi va face să refuze, pur și simplu, mâncarea.

„Copilul meu nu mănâncă nimic.“ Ce analize sunt necesare

Majoritatea copiilor cu vârste între 1 și 5 ani descriși de părinții lor ca fiind extrem de mofturoși la mâncare sunt, de fapt, sănătoși, dezvoltați normal și cu un apetit adaptat vârstei și staturii lor, spun specialiștii. Totuși, în cazul în care copiii sunt atât de selectivi încât refuză perioade lungi categorii alimentare esențiale pentru dezvoltarea lor armonioasă, ar fi bine ca analizele periodice să cuprindă și verificarea nivelurilor unor substanțe nutritive esențiale.

„În primul rând, hemograma este foarte importantă pentru un copil, pentru a ne face o imagine de ansamblu asupra stării sale de sănătate, asupra sistemului imunitar etc. mai ales dacă avem un copil mai mofturos, care nu consumă anumite alimente și în felul acesta poate dezvolta carențe nutriționale“, recomandă asist. univ. dr. Antoanela Curici, medic primar medicină de laborator.

Cele mai frecvente carențe ale mofturoșilor

Un apetit alimentar scăzut se poate asocia cu anumite deficite nutriționale, arată studiile. De exemplu, o cercetare publicată în revista Nutrients în 2021 a demonstrat că există o legătură între alimentația selectivă a copiilor și carența de zinc, de fier și de cupru. În cadrul studiului, au fost testați 203 copii cu vârste între 4 și 7 ani. Anemia prin deficit de fier, care nu este depistată și tratată corespunzător, a fost asociată cu o întârziere în dezvoltarea motorie și cognitivă a copiilor. Deficitul de zinc poate conduce, de asemenea, la afectarea dezvoltării cognitive, carența de cupru poate favoriza dezvoltarea anemiei, a unor afecțiuni neurologice și hematologice. Pe de altă parte, un deficit de zinc poate reprezenta și cauza apetitului alimentar scăzut.

În plus, copiii au nevoie de un aport sporit de calciu și de magneziu, în caz contrar le poate fi afectată creșterea oaselor. De aceea, verificarea nivelului de calciu și de magneziu ar trebui să facă parte din testele periodice de bază pentru copii și adolescenți.

Cât de des sunt necesare testele de glicemie și profilul lipidic

Alimentația dezechilibrată a copiilor mofturoși poate însemna că cei mici preferă carbohidrații în defavoarea proteinelor și a altor grupe alimentare. Iar această preferință se poate traduce și în dezechilibre la nivelul glucidelor și grăsimilor din corp. Pentru a preveni problemele cu greutatea de mai târziu, e bine să verificăm periodic nivelul glicemiei și profilul lipidic al copilului.

„Dacă toți parametrii sunt în intervale normale, repetăm testarea la 3 sau la 5 ani, mai ales dacă nu avem nici istoric familial de probleme cu greutatea. Dacă primele rezultate pe care le obținem la testarea profiului lipidic sunt modificate, atunci intervalul la care testăm este mult mai scurt. Iar dacă avem și cazuri în familie de obezitate sau de probleme cu lipidele, testarea ar fi bine să se facă anual“, spune asist. univ. dr. Antoanela Curici.

Un pachet extins de analize pentru copii include:

• hemograma;
• creatinina serică;
• bilirubina totală;
• enzimele hepatice (ALT, AST);
• glucoza serică;
• TSH;
• profilul lipidic (colesterol total, colesterol LDL, colesterol HDL, colesterol non-HDL, lipide totale și trigliceride);
• feritina;
• calciul ionic;
• magneziul seric;
• 25-OH vitamina D.

Sursa: totuldespremame.ro