Medic pediatru: Dietele de bază în diaree, constipație și gastrită

Medic pediatru: Dietele de bază în diaree, constipație și gastrită

 

Un motiv de îngrijorare pentru părinți este reprezentat de episoadele de diaree sau constipație, care apar la copii, de cele mai multe ori în momente total nepotrivite, precum în vacanță sau înaintea vreunui eveniment important în familie. Medicul pediatru, Dr. Irina Costache susține că inflamația stomacului, cunoscută și sub denumirea de gastrită, reprezintă altă afecțiune care afectează în mod vizibil copilul, acesta prezentând dureri în zona stomacului și stare de disconfort.

Pentru toate aceste cazuri, este recomandată adoptarea unor diete specifice, care să refacă flora intestinală și să îmbunătățească în timp scurt starea de sănătate a celor mici.

Dieta în caz de diaree

Diareea copilului mic este cel mai frecvent cauzată de infecțiile virale. De cele mai multe ori diareea se autolimitează, dar sunt situații în care sunt necesare mai multe zile de dietă și eventual administrarea de antidiareice sau probiotice. Scopul principal în tratarea diareei este prevenirea deshidratării - pierderea unei cantități prea mari de apă și minerale din organism. Când se întâmplă acest lucru, lichidele corporale trebuie înlocuite.

Acest lucru se face oferindu-i copilului cantități mici de lichide des, de primă intenție fiind sărurile de rehidratare orală. Nu sunt indicate băuturile sportive sau băuturile carbogazoase. Regimul alimentar în diaree a fost de-a lungul vremii controversat, în trecut fiind recomandate regimuri foarte stricte. În acest moment ghidurile ESPGHAN țin cont de starea generală a copilului, încurajând continuarea alimentării copilului în detrimentul regimurilor foarte stricte.

Dacă sugarul este alăptat, va continua să primească lapte de mamă cât mai des, iar dacă primește formulă de lapte, nu este obligatorie schimbarea formulei de lapte cu una delactozată de la primele simptome. Odată cu inflamația de la nivel intestinal se distruge și marginea în perie a celulelor intestinale și copilul cu diaree nu poate digera la fel de ușor lactoza care se găsește din plin și în laptele matern și în formulele uzuale de lapte praf.

În cazul în care scaunele sunt numeroase și fiecare masă de lapte este urmată de diaree, se impune folosirea unei formule delactozate, dar câtă vreme copilul nu varsă sau nu refuză alimentația la sân, se recomandă continuarea alăptării.

Dacă diareea este severă este ideală folosirea sărurilor de rehidratare orală între hrăniri. Nu sunt recomandate sucurile de mere, apă minerală sau alte băuturi îndulcite. Băuturile cu zahăr pot agrava diareea. 

Copiii ar trebui să evite anumite tipuri de alimente atunci când au diaree (și nu numai) inclusiv alimente prăjite, alimente grase, preparate sau fast-food, produse de patiserie, gogoși și cârnați. Sunt de evitat, de asemenea, fructele crude sau sucurile de fructe, laptele și produsele lactate, mierea sau zahărul, dacă acestea agravează diareea.

Sunt de evitat fructele și legumele care pot provoca gaze, cum ar fi: broccoli, ardei, fasole, mazăre, fructe de pădure, prune uscate, năut, legume cu frunze verzi sau porumb.

Pot fi consumate fără restricții bananele, pâinea prăjită, pastele, orezul, carnea de pui sau vita gătită la cuptor sau fiartă, morcovii, dovleacul plăcintar, albitura. Alimentele gătite vor fi sărate corespunzător, pentru că prin diaree se pierd săruri și se accentuează deshidratarea.  

Dieta în caz de constipație

În scopuri clinice practice, constipația este, în general, definită ca defecație rară, defecație dureroasă sau ambele. În majoritatea cazurilor, părinții sunt îngrijorați de faptul că scaunele copilului lor sunt prea mari, prea dure, nu sunt suficient de frecvente și/sau dureroase pentru a trece.

Pentru a înmuia scaunele se recomandă o cantitate mai mare de lichide și fibre zilnic. Alimentele bogate în fibre includ fructe și sucuri de fructe care conțin sorbitol (prune, mango, pere), legume (broccoli, mazăre), fasole, pâine și cereale integrale. Sunt de evitat alimentele care pot crește constipația, cum ar fi alimentele cu conținut scăzut de fibre: morcovii, orezul rafinat, bananele, afinele, semințele, nucile, alunele, merele coapte, pâinea albă, brânza telemea slabă, cașcavalul. Băuturile carbogazoase cauzează constipație și sunt de evitat. Regimul alimentar trebuie completat de recomandarea de a consuma foarte multe lichide, a face sport regulat și de a crea o rutină a mersului la toaletă, de a evita mâncarea tip fast food sau junk food.

Glucidele complexe și zaharurile neabsorbabile (de exemplu, sorbitolul) se găsesc în multe sucuri de fructe (de exemplu, prune, pere, măr). Acești carbohidrați cresc frecvența scaunelor prin creșterea conținutului de apă fecală. Deși nu au fost efectuate studii controlate randomizate pentru a examina efectele creșterii aportului de lichide, se recomandă o dietă echilibrată care să includă cereale integrale, fructe, legume și o abundență de lichide.

La sugari și copiii mici poate fi o soluție eliminarea proteinelor din laptele de vacă din dietă pentru o perioadă, deoarece constipația cronică poate fi precipitată prin ingestia de proteine din laptele de vacă (în cazurile în care legătura între laptele de vacă și constipația este evidentă clinic). Nu sunt de neglijat nici formulele speciale de lapte care se adresează copiilor cu constipație, dar orice schimbare trebuie întâi discutată cu medicul pediatru sau medicul de familie.  

Dieta în caz de gastrită

Odată cu industrializarea și alimentația din ce în ce mai dezordonată, sunt mai des întâlnite la copii gastrita acută sau cronică - inflamația acută sau cronică a stomacului. Mesele copiilor trebuie să fie mai dese și în cantități mici, regimul de viață trebuie să devină mai organizat, ultima masă nu mai târziu de 2-3 ore înainte de culcare, e bine ca mesele să fie regulate și fără grabă, fără privit la televizor sau în ecranul telefonului. Există câteva principii de bază de urmat, fără a exista un regim strict universal valabil, testându-se toleranța individuală.

Care sunt alimentele de evitat în gastrita copilului?

  • Băuturile răcoritoare, dar mai ales cele care conțin cofeină
  • Ciocolată și mentă
  • Alimente picante, de genul pizza 
  • Prăjelile
  • Fructe și legume acide: portocale, roșii
  • Smântână
  • Carne grasă, sărată, afumată, mezeluri, cârnați, supe din carne sau zeamă în care fierbe carnea adăugată la alte mâncăruri, vânat, pește gras
  • Conserve din pește, untură, slănină, maioneză
  • Brânzeturi fermentate, sărate, afumate
  • Zarzavaturi crude, fibroase, cu celuloză dură (castraveți, ridichi, sfeclă, varză albă, varză roșie, fasole, mazăre uscată, ciuperci, vinete, roșii)
  • Legume picante, ceapă, usturoi, ardei iute, murături, condimente iuți și iritante
  • Pâinea moale, aluaturi dospite proaspete, foietaje, marmeladă, cacao, prăjituri cu cremă

Sursa: reginamaria.ro

Adaugă comentariu