Psihologii şi pediatrii explică de ce televizorul, protecţia exagerată şi bătaia îi strică pe copii

Televizorul poate fi o scăpare pentru mamele ocupate care nu au timp să-şi supravegheze odraslele, dar asta nu înseamnă că este o soluţie bună pentru educaţia micuţilor. Specialiştii condamnă şi grija supradimensionată a unor mame, igiena exagerată sau înfofolirea micuţilor chiar şi atunci când nu este cazul. Mai mulți psihologi și pediatri enumeră câteva greşeli de care trebuie să ne ferim în relaţia cu cei mici.

1. Absenţa unor limite comportamentale, a unor reguli de minimă conduită

Psihologul timişorean Claudia Borza spune că prima dintre greşelile grave ale părinților, întâlnită de-a lungul timpului, este absenţa unor limite comportamentale, a unor reguli minime de conduită. „Limitele sunt cele care stabilesc ce este şi ce nu este permis, ce aşteptări are părintele de la copil şi ce consecinţe apar când sunt încălcate. Ele reprezintă baza unei dezvoltări afective şi mentale sănătoase pentru copil”, susține specialista.

2. Comportamentele compensatorii

O greşeală care îi pândeşte adesea mai ales pe adulţii ocupaţi se referă la comportamentele compensatorii faţă de copil. Acestea se referă la compensarea lipsei de timp acordat celui mic cu beneficii materiale, ceea ce atrage la copil reacţii sau învăţări de care părinţii ajung să se plângă la un moment dat (cerinţe excesive, nemulţumiri tot mai frecvente, conflicte, tulburări de comportament).

3. Protecția exagerată

Psihologul bucureştean Daniela Gheorghe susţine că dezvoltarea copiilor de astăzi este mult mai rapidă decât era poate pe vremea părinţilor lor. Copiii de azi au o capacitate mai mare de socializare şi de integrare, iar părinţii trebuie să renunţe la a mai fi prea protectivi. Tot din această grijă exagerată pleacă şi o altă greşeală pe care părinţii o fac şi anume încărcarea copiilor de mici cu foarte multe activităţi.

4. Alimentaţia

Deseori părinții îi spun unui copil „nu ai voie să mănânci aşa ceva”, iar ei singuri își cumpără astfel de produse sau, şi mai rău, le consumă în faţa lui. La fel este în cazul sucurilor, de multe ori în casă există sucuri ambalate, acestea se consumă zilnic, iar copiilor li se interzice consumul pe motiv că sunt pentru adulţi. În primii ani, funcţionează, însă în anii ce urmează copiii vor copia exemplul părinţilor mai ales în ceea ce priveşte obiceiurile alimentare nocive“, explică Delia Chira, medic pediatru la o clinică din Cluj-Napoca.

5. Supraînfofolirea

Există o tendinţă aproape generală de a îmbracă copilaşii mai gros decât este necesar. Puţini părinţi ştiu că printr-o grijă excesivă în ceea ce priveşte îmbrăcămintea pot face mai mult rău decât bine. Astfel, în cazul bebeluşilor, îmbrăcarea excesivă poate duce la supraîncălzire, rezultatul fiind transpiraţia şi astfel pierderea de apă şi sare. Apar semne de deshidratare, în primul rând apariţia senzaţiei de sete, copilaşul suge (dacă este alăptat) frecvent, ceea ce o face pe mămică să considere că are lapte insuficient şi să recurgă la alimentarea cu lapte praf. Mai mult, datorită transpiraţiei acide, apar erupţii la nivelul pielii, iar pericolul de îmbolnăvire este mai mare deoarece transpiraţia răceşte corpul. Căciuliţa în casă nu ar trebui aplicată nici măcar seara, după baie, singurii pentru care se recomandă purtarea unei căciuliţe subţiri fiind prematurii cu greutate sub 3000 de grame.

6. Igiena excesivă

Se ştie că în momentul în care proaspăta mămică ajunge acasă cu bebeluşul începe o curăţenie uneori exagerată care nu face altceva decât să expună copilaşul la o serie de substanţe iritante, unele alergenice, altele iritante pentru căile respiratorii. Curăţenia trebuie făcută zilnic, asigurând bebeluşului un mediu cât mai curat, ferit de substanţe iritante. Astfel, camera bebeluşului trebuie aerisită de mai multe ori pe zi, temperatura ambientală să fie 21-22 de grade Celsius, considerată temperatura de confort. „Evitaţi pe cât posibil să creaţi un mediu steril în camera bebeluşului; atunci când acesta va fi expus şi în alte medii, capacitatea de reacţionare va fi redusă iar pericolul îmbolnăvirilor mai mare”, spune medicul Delia Chitra.

7. Transportul cu maşină fără dispozitive de siguranţă

Mulţi părinţi nu ştiu de existenţa dispozitivelor de siguranţă pentru copii atunci când călătoresc cu maşină. Trebuie menţionat că există dispozitive speciale (scoică în primele luni, scaun de maşină ulterior) care trebuie montate corect şi folosite ori de câte ori copilaşul călătoreşte cu maşina, chiar dacă vorbim de drumuri scurte. „Mai mult, poziţionarea copilului în faţă, în dreapta şoferului, de cele mai multe ori fără măcar a folosi centura de siguranţă este o practică frecventă care trebuie descurajată, multe accidente, unele fatale, putând fi prevenite de aceste dispozitive de siguranţă“, mai explică Delia Chira.

8. Ore în şir în faţa calculatorului şi a televizorului

Apariţia posturilor de televiziune destinate copiilor a dus la creşterea semnificativă a procentului de copii dependenţi de televizor; începând de la vârste fragede (uneori chiar şi sub un an) copilaşii sunt lăsaţi cu orele la TV, mai ales că în acest interval părinţii au siguranţa că stau cuminţi şi nu le solicită atenţia. A devenit o „modă“ de a servi masa micuţilor la TV, în absenţa acestuia orice tentativă de alimentare este sortită eşecului. Prin propriul exemplu, părinţii încurajează acest comportament.

9. Plimbări în mall şi alte centre comerciale

Datorită activităţilor din mall-uri şi din centrele comerciale, mulţi părinţi aleg să-şi „distreze“ copiii în astfel de locuri, mai ales iarna sau atunci când condiţiile de mediu nu permit plimbările în aer liber. În special, pentru copilaşii sub un an, aceste locuri nu reprezintă o alternativă de petrecere a timpului liber din cauza riscului ridicat de contactare a unor infecţii, în special respiratorii, dar şi digestive sau de altă natură, potrivit medicului Delia Chira.

10. Antibioticele

Era informaţiei nu pare să fie la fel de prolifică pentru unii părinţi, care au încă o gândire ancorată în trecut. „Panica părinţilor la orice răceală mică. Fie îi îndoapă cu antibiotice, fie chiar forţează mâna medicilor. Excesul de antibiotice nu este deloc sănătos pentru dezvoltarea copilului, ficatul este afectat, iar imunitatea slăbită pe termen lung“, explică medicul pediatru bucureştean Rodica Lazăr.

11. Pedepsele corporale

O altă greşeală a părinților este că sunt de părere că „bătaia e ruptă din Rai” sau că „acolo unde dă mama sau tata, creşte”: adică pedeapsa fizică. Copilul nu trebuie lovit niciodată, oricât le-ar fi de greu părinţilor să-şi controleze pornirile nervoase. O palmă scăpată din greşeală nu trebuie privită ca un precedent care poate fi repetat. Pedeapsa fizică nu impune respect, ci umilinţă, ostilitate sau resentimente. De multe ori, cel mic nu ştie ce a greşit, iar explicaţia trebuie oferită raţional oricât de tensionat ar fi contextul în care s-a produs. Bătaia afectează pe termen lung relaţia de încredere între copil şi părinte şi în induce celui mic sentimentul de frică sau chiar de ură. De cele mai multe ori, copilul îşi face un scop de a se răzbuna la un moment dat pe părintele care l-a lovit.

Informații: adevărul.ro

Foto simbol: allwomens.ru