Cu ce este periculos ceaiul fierbinte, ce împiedică slăbitul și alte descoperiri ale săptămânii
Cercetătorii au mai aflat de ce ceaiul nu trebuie băut fierbinte, ce cantitate de cereale integrale și de lactate ar trebui consumată zilnic pentru sănătate.
Oamenii de știință au stabilit ce cantitate de cereale integrale este asociată cu îmbunătățirea sănătății inimii
Creșterea ponderii cerealelor integrale în alimentație îmbunătățește markerii cardiometabolici. Totuși, beneficiul maxim se obține la un consum moderat, nu conform principiului „cu cât mai mult, cu atât mai bine”. La această concluzie au ajuns cercetători europeni, care au publicat o meta-analiză amplă a 87 de studii randomizate, în revista European Heart Journal.
Cea mai pronunțată scădere a nivelului de colesterol „rău” și a trigliceridelor a fost observată la un consum de aproximativ 80 g de cereale integrale pe zi, în greutate uscată. Totodată, pentru majoritatea indicatorilor cardiometabolici, cel mai mare efect a fost înregistrat la 60-100 g de greutate uscată pe zi.
Cea mai importantă scădere a tensiunii sistolice a fost observată la un consum de aproximativ 60-80 g de cereale integrale pe zi, iar a proteinei C-reactive (un marker al inflamației) — la aproximativ 60 g. Pentru profilul lipidic, consumul optim identificat în analiză a fost de aproximativ 80 g de greutate uscată.
Somnul de proastă calitate al unuia dintre parteneri afectează alimentația ambilor
La această concluzie au ajuns cercetătorii de la Universitatea Concordia (Canada), într-un studiu publicat în revista Annals of Behavioral Medicine.
Autorii au urmărit 204 cupluri care locuiesc împreună, pe parcursul a trei luni. Participanții au completat, în mod regulat, jurnale de somn și de alimentație, evaluându-și, totodată, eforturile de a respecta o dietă. Eșantionul a avut o particularitate: cel puțin o persoană din fiecare cuplu avea exces de greutate sau obezitate și încerca să își modifice alimentația sau nivelul de activitate fizică.
S-a constatat că un somn de calitate mai slabă, la unul dintre parteneri, era asociat cu eforturi mai reduse ale celuilalt partener în ceea ce privește controlul alimentației, precum și cu o încredere mai scăzută în propria capacitate de a respecta o dietă sănătoasă. Potrivit ipotezei cercetătorilor, acest lucru s-ar putea explica prin faptul că partenerul care nu s-a odihnit suficient aduce mai des acasă alimente foarte calorice și procesate (chipsuri, dulciuri, gustări), determinându-l astfel pe celălalt partener să renunțe la dietă.
Principala limitare a studiului constă în caracterul său observațional și în utilizarea unor chestionare de auto-raportare: un astfel de design necesită confirmări suplimentare, prin metode mai obiective.
Cafeaua și ceaiul foarte fierbinți, asociate cu o creștere de trei ori a riscului de cancer esofagian
La această concluzie au ajuns cercetători britanici, într-un amplu studiu observațional, care a inclus aproape un milion de persoane, publicat în revista International Journal of Cancer.
Autorii au combinat datele a două cohorte extinse (MWS și UK Biobank — în total 977.282 de persoane) și au urmărit starea de sănătate a acestora pe o perioadă de peste 11-14 ani. S-a constatat că temperatura ridicată a băuturilor este asociată statistic cu cancerul scuamos, care afectează cele două treimi superioare ale esofagului, în timp ce, în cazul adenocarcinomului, temperatura nu a avut nicio influență.
Un factor de risc independent suplimentar s-a dovedit a fi consumul a șase sau mai multe cești de băuturi fierbinți pe zi, ceea ce crește riscul de cancer scuamos cu 71%. Autorii presupun că această creștere a riscului ar putea fi legată de efectul temperaturii ridicate asupra țesuturilor esofagiene, deși mecanismul propriu-zis nu a fost studiat direct în cadrul acestei cercetări.
Potrivit calculelor autorilor, aproximativ 14% din cazurile de cancer scuamos esofagian, în populația studiată, ar fi putut fi prevenite, dacă persoanele care preferau băuturi foarte fierbinți le-ar fi consumat la o temperatură corespunzătoare categoriei „fierbinte”, nu mai ridicată.
În veninul de cobră a fost identificat un potențial antibiotic
Combinația dintre algoritmii de învățare automată și analiza genomului toxinelor a permis sintetizarea, din veninul de cobră, a unui peptid capabil să distrugă bacteriile. Rezultatele studiului, realizat de cercetători din Marea Britanie, au fost publicate în revista NPJ Drug Discovery.
Cercetătorii au analizat structura toxinelor din veninul șerpilor din genul Naja (cobre) și, cu ajutorul inteligenței artificiale (IA), au selectat 14 dintre cele mai promițătoare fragmente peptidice. În testele de laborator, efectuate pe bacterii și pe eritrocite umane, candidatul denumit CTX-p5 a demonstrat cea mai stabilă activitate antibacteriană. Acesta perturba integritatea membranei celulare și provoca modificări care duc la distrugerea agentului patogen. Totodată, în testele efectuate pe eritrocite, CTX-p5 a provocat o distrugere semnificativ mai redusă a celulelor sanguine, comparativ cu alți peptide testate.
Cercetătorii precizează că utilizarea veninurilor de șarpe oferă omenirii noi posibilități de a depăși rezistența la antibiotice. Principala limitare a studiului este faptul că acesta se află încă la o etapă timpurie, in vitro (pe culturi celulare), iar concentrația de lucru a peptidei CTX-p5 nu este încă standardizată, pentru a fi folosită drept medicament. Urmează studii pe animale, iar în cazul unui succes — și pe oameni.
Oamenii de știință au stabilit ce cantitate de produse lactate fermentate reduce riscul de deces
Un consum moderat de produse lactate fermentate (iaurt, chefir, brânză, smântână) a fost asociat cu o scădere semnificativă a riscului de deces general și de deces cauzat de boli cardiovasculare. Acest lucru a fost anunțat de cercetătorii care au analizat datele a 37.366 de participanți la studiul național NHANES, pe o perioadă de 19 ani. Rezultatele au fost publicate în revista Scientific Reports.
În rândul participanților care consumau în mod regulat produse lactate fermentate, indicatorii de mortalitate generală au fost cu 18% mai scăzuți, iar mortalitatea cauzată de boli cardiace și vasculare — cu 20% mai scăzută, comparativ cu cei care nu consumau astfel de produse.
Calculele au arătat că cea mai pronunțată scădere a riscului a fost observată la un consum de până la 150 de grame de produse lactate fermentate pe zi. La depășirea acestui volum, nu a mai fost înregistrată o scădere suplimentară, semnificativă statistic, a riscului. Posibilele mecanisme sunt asociate, de către autori, cu compușii bioactivi și microorganismele conținute în produsele lactate fermentate, deși acestea nu au fost studiate direct în cadrul cercetării de față.
Una dintre limitările studiului este evaluarea alimentației cu ajutorul unor chestionare alimentare de 24 de ore, care este posibil să nu reflecte alimentația obișnuită, pe termen lung, a unei persoane. În plus, studiul a avut un caracter observațional și nu permite stabilirea unei relații de tip cauză-efect.
Ce este esențial de reținut din descoperirile săptămânii
Un consum de 60-80 de grame de cereale integrale și de 150 de grame de produse lactate fermentate, pe zi, a fost asociat cu îmbunătățirea sănătății cardiometabolice și cu reducerea riscului de deces. Renunțarea la consumul unor băuturi excesiv de fierbinți protejează epiteliul esofagian de transformarea malignă, iar somnul de proastă calitate al unuia dintre parteneri reduce resursa de voință și afectează calitatea alimentației ambilor parteneri.
În lupta împotriva rezistenței la antibiotice a apărut un nou „jucător”. Inteligența artificială a identificat, în veninul de cobră, o substanță care ar putea deveni un antibiotic eficient. Prima etapă a cercetărilor, realizată pe celule, a decurs cu succes.
