Anna Leah, poeta și mama care își împarte timpul între poezie și cei patru copii ai săi

După mai multe articole publicate pe site-ul Odoraș, despre maternitatea care a scos din femei cele mai ascunse talente, ne-am întrebat dacă e și cazul Annei Leah, autoare a mai multor poezii atât pentru adulți, cât și pentru copii. Deși spune modestă că nu numărul este important, ci calitatea, mesajul poeziei, trăirile și emoțiile pe care le transmite, pe noi ne-a impresionat faptul că Anna este mamă a patru copii, la moment însărcinată cu al cincilea, dar acest fapt nu a împiedicat-o să lucreze la o nouă carte, de data aceasta pentru cei mici. Cum a fost posibil? Răspunsul l-am aflat chiar de la ea.

Cartea mea de căpătâi a fost dintotdeauna cea a lui Dumitru Matcovschi, deși îmi place și opera lui Nicolae Dabija. Cele mai mari pasiuni ale mele rămân a fi lectura și scriitura, altfel nici nu-mi imaginez cum ar putea fi! Primele versuri le-am scris prin clasa a VII-a. A fost un vis de-al meu să editez o carte. Și acest vis a fost realizat în 2013, când la editura Prut a apărut primul volum de versuri - „Celui iubit”. Aici le-am făcut loc și unor poezii scrise încă în anii de liceu. Poezii pentru copii am început a scrie de când merg la școală copiii mei, dar ideea de a edita o carte pentru cei mici a apărut acum un an. O carte pentru copii se face mai greu, cel mai mult timp îl ia ilustrarea. La cartea „Primăvară, fată pistruiată...”, care va fi lansată săptămâna viitoare la Salonul de carte pentru copii și tineret, s-a lucrat vreo trei luni din momentul în care a fost dus manuscrisul la editură. Inspirația poate veni de oriunde - o frază auzită, o întâmplare, o întrebare de-a copilului sau o afirmație de-a lui... Unele poezii pentru copii au fost publicate în revistele „Alunelul” sau „Florile dalbe”.

Înainte însă de a fi poetă, mi-am dorit să ajung o mare jurnalistă. Eram tânără, entuziastă, optimistă, dar câteodată socoteala de acasă nu se potrivește cu cea de la târg, astfel am absolvit Facultatea de Jurnalism fiind însărcinată cu al treilea copil.

Azi sunt mamă a patru copii, două fete și doi băieți. Toți sunt diferiți, dar în același timp se aseamănă între ei. Nici unul din ei deocamdată nu scrie versuri, dar au alte talente. Ruxanda ( fiica mai mare) de exemplu, desenează tare frumos. Anul acesta absolvește școala de arte. Chiar dacă scriitura este un stil de viață, cea mai mare parte a zilei o dedic totuși copiilor. Nici copiii, nici nimic altceva nu poate fi un impediment dacă îți dorești cu adevărat ceva. În cazul meu, nu aș ezita să spun că ei au fost chiar cei care m-au ajutat, pentru că au fost mereu sursa mea de inspirație.

Foto: arhiva personală