Organizația Mondială a Sănătății: Cel puțin una din 10 mame este afectată de o tulburare psihică

Maternitatea este minunată, dar aduce inevitabil și numeroase provocări pentru sănătatea mintală a mamei. Conform statisticilor Organizației Mondiale a Sănătății, cel puțin una din 10 mame este afectată de o tulburare psihică. Iar dacă mama nu primește tratament specializat, tulburarea poate avea un impact negativ atât asupra ei, cât și asupra copilului și întregii familii.

Mamele sunt o categorie de risc pentru o serie de tulburări de natura psihică. Vulnerabilitatea lor vine din responsabilitatea uriașă a creșterii unui copil, care le revine lor în primul rând, la care se adaugă presiunea celelalte roluri pe care le împlinesc. Din punct de vedere evoluționist, în generațiile anterioare, dar și astăzi în societățile tradiționaliste, proaspetele mame aveau sprijinul femeilor din familie/comunitate, după naștere. În perioada postpartum erau lăsate să se refacă după naștere și învățau cum să îngrijească nou-născutul, fiind menajate de alte activități. Astăzi, din păcate, în societatea modernă, proaspetele mame sunt mult mai singure și mai în nevoie de sprijin emoțional și practic.

Provocări cu care se poate confrunta proaspăta mamă

Tranziția de la viața fără copii la viața de părinte este una dintre perioadele de maximă reorganizare a vieții, conform cercetărilor din psihologia dezvoltării. Această reorganizare aduce cu ea multiple modificări pentru mame: la nivel cerebral, endocrin, la nivelul identității, comportamentului, relațiilor. Toate acestea au un impact asupra stării de bine a mamei.

Provocări pentru sănătatea fizică a mamei

Imediat după naștere, organismul mamei trebuie să se recupereze după sarcină și naștere. Un factor biologic important care intervine în scurt timp după naștere ține de modificările hormonale. Nivelul de estrogen și progesteron revine la normal după naștere, lucru care poate duce la tristețea postnatală (baby blues). Și nivelul hormonilor tiroidieni poate fi afectat, cu implicații asupra dispoziției mamei.

Inițierea alăptării, adaptarea la acest proces și posibilele dificultăți întâmpinate de mamă sunt provocări importante pe care majoritatea mamelor le întâmpină.

Privarea de somn (fie că e insuficient, fie că este foarte fragmentat) are un puternic impact atât asupra funcționării organismului, cât și pentru starea de bine (starea de spirit, luarea deciziilor, siguranța, performanța).

Provocări pentru sănătatea mintală a mamei

Rolul de mamă are o serie de implicații și provocări și la nivel psihologic. Câteva dintre acestea includ:

• lipsa împlinirii nevoilor mamei, de la cele de bază, fiziologice, până la cele mai complexe – nevoile sociale, de dezvoltare;
• așteptări nerealiste despre maternitate; standarde nerealiste despre cum ar trebui să fie ca mamă (“mamă perfectă”);
• lipsa sprijinului emoțional și practic (din partea partenerului, familiei, prietenilor);
• contradicția între informațiile disponibile despre ce și cum ar trebui să faci în numeroase aspecte legate de parenting;
• sfaturile nesolicitate din partea celor din jur legate de copii și maternitate;
• dificultățile sau conflictele din relația de cuplu;
• eforturile de a menține un echilibru între viața de familie și cea profesională, între a fi o mamă bună și a avea și o profesie.

Tulburări ale sănătății mintale a mamei

Tulburările psihice cele mai frecvente, care pot afecta sănătatea mintală a mamei în perioada postpartum (timp de 1 an de la naștere), dar și dincolo de aceasta sunt prezentate mai jos.

Depresia postnatală poate apărea imediat după naștere sau oricând în primul an după naștere. Tabloul simptomelor include cel puțin 5 din cele descrise în capitolul următor. Dintre acestea, un criteriu trebuie să fie cel al tristeții persistente sau al pierderii interesului pentru activitățile care înainte îi făceau mamei plăcere.

Tulburările anxioase

Anxietatea însoțește deseori depresia postnatală și se manifestă prin îngrijorare excesivă și scenarii negative despre ce s-ar putea întâmpla copilului.

Burnout parental este un sindrom de epuizare la care mama ajunge după o perioadă de dezechilibru prelungit între resursele ei și stresul cu care se confruntă. Sentimentul predominant e că a ajuns la capătul puterilor. În stadiul de burnout, mama are mari dificultăți în a mai fi prezentă emoțional pentru copii.

Sindromul post-traumatic asociat unei nașteri traumatizante

După naștere, unele mame pot dezvolta sindromul post-traumatic. Această tulburare se distinge prin două caracteristici particulare:

• mama a trăit sau a fost martora unui eveniment amenințător de viață pentru ea sau pentru altcineva;
• reacția ei la evenimentul respectiv a fost de frică intensă, lipsa de ajutorare sau teroare.

Simptome îngrijorătoare pentru sănătatea mintală a mamei

Din păcate, în multe cazuri tulburările psihice ale mamelor pot rămâne nediagnosticate din numeroase motive. Unele simptome comune acestor tulburări, cum ar fi oboseala, tulburările de somn, sunt considerate specifice maternității sau prejudecății că asta înseamnă să fii mamă. Acest tip de prejudecăți, alături de lipsa de timp sau de resurse financiare pot amâna sau împiedica solicitarea unui tratament specializat.

Soluții de tratament

Tratamentul recomandat în tulburările psihice combină psihoterapia și tratamentul medicamentos, în funcție de tipul de tulburare și de circumstanțele fiecărui caz în parte.

Scopul central al tratamentului este de vindecare a tulburării. În ceea ce privește psihoterapia, obiectivele terapeutice subordonate scopului principal pot include:

• înțelegerea factorilor care au contribuit și care mențin în prezent problema (tulburarea);
• identificarea și învățarea unor metode de coping (de a face față mai bine) problemelor și situațiilor dificile;
• modificarea factorilor care mențin problema (tulburarea).

Grupurile de suport pentru mame sunt extrem de utile, pentru că le ajută să conștientizeze că nu sunt singure. Mamele împărtășesc dificultățile prin care trec, se sprijină reciproc și pot învăța din experiențele celorlalte. Oarecum similare sunt grupurile de mame din mediul online, însă acestora le lipsește un aspect esențial – interacțiunea față în față.

Sfaturi pentru a proteja sănătatea mintală a mamei

Maternitatea are numeroase provocări și perioade dificile. De aceea e important ca în primul rând mama să aibă grijă de ea și de sănătatea ei mintală.

Conectare cu ceilalți/socializare

Dacă avem în vedere concluziile studiului Harvard Study of Adult Development, cel mai lung studiu despre fericire, relațiile sociale sunt foarte importante pentru sănătatea noastră, fizică și mintală. Cu atât mai mult, în perioadele dificile și vulnerabile ale maternității, mamele au nevoie de sprijinul oferit de persoanele apropiate și de socializare. Odată cu apariția copiilor, relațiile sociale se filtrează și se reconfigurează. Unele se pierd, în timp ce altele noi apar. Important e să rezonezi cu oamenii cu care relaționezi, iar interacțiunile cu ei să îți dezvolte și alte aspecte ale identității tale, pe lângă rolul de mamă.

Odihnă

Somnul este un punct sensibil pentru mame, în special în cazul mamelor cu bebeluși, care sunt hrăniți noaptea și nu leagă încă ciclurile de somn. Însă privarea de somn are efecte negative pentru dispoziție (iritabilitate, frustrare, furie). Pe termen lung, privarea cronică de somn poate crește riscul de depresie, anxietate sau alte tulburări psihice. În schimb, somnul adecvat crește rezistența organismului la stres și reziliența psihologică, respectiv capacitatea de a depăși mai ușor perioadele dificile de viață.

Pentru a te bucura de beneficiile somnului, fă o prioritate din el. De exemplu, profită de somnul celui mic și odihnește-te, mai degrabă decât să te ocupi de activități domestice. Dacă partenerul sau o persoană de încredere poate supraveghea copilul cât te odihnești, nu rata această posibilitate. De asemenea, limitează timpul petrecut pe conturile de Social Media înainte de culcare. Este o activitate consumatoare de timp, care deseori, fără să îți dai seama, îți “fură” din timpul somnului.

Sport/activitate fizică

Ieși zilnic din casă, chiar și pentru o scurtă plimbare. Mersul pe jos, petrecerea timpului în aer liber și pauza de la mediul în care îți petreci majoritatea timpului îți vor aduce o îmbunătățire a stării de spirit. Activitatea fizică are efect antidepresiv, datorită endorfinelor și serotoninei care sunt secretate într-o cantitate mai mare când faci sport. De aceea, include în programul tău, în limita posibilităților, cât mai multă mișcare.

Timp pentru tine

Timpul pentru tine înseamnă orice activitate prin care ai o pauză de la rutină, în special atunci când majoritatea timpului o petreci în activități cu și pentru copil. Activitățile relaxante, hobby-urile, ieșirile fără copii, dezvoltarea unei pasiuni – sunt doar câteva exemple.

Cere și acceptă ajutorul celorlalți atunci când ai nevoie. Alimentează-te sănătos, comunică cu persoanele dragi, încearcă să te menții cât mai activă fizic și să te odihnești corespunzător. Sunt aspecte de bază pentru sănătatea ta fizică și psihică. Iar atunci când simți că este copleșită, că nu mai reușești să faci față în ciuda tuturor metodelor încercate, nu ezita să soliciți ajutor specializat. Este important atât pentru tine, cât și pentru copiii și familia ta ca tu să fii bine!

Sursa: sfaturimedicale.ro, foto simbol: globalnews.ca