Șocul anafilactic sau anafilaxia este o reacție alergică severă, care poate pune viața în pericol. Poate apărea la câteva secunde sau minute după expunerea la o substanță alergică. Alergenul poate fi un aliment, unele medicamente sau înțepăturile unor insecte. Citind în continuare, poți afla care sunt primele simptome ale șocului anafilactic, de ce apare această reacție, precum și cum poate fi tratat.

• Care sunt simptomele șocului anafilactic
• Care sunt cauzele șocului anafilactic
• Factorii de risc în șocul anafilactic
• Cum se manifestă șocul anafilactic
• Când să mergi la medic - primul ajutor
• Cum este diagnosticat șocul anafilactic
• Cum se tratează șocul anafilactic
• Cum poate fi prevenit șocul anafilactic

Care sunt simptomele șocului anafilactic

Reacțiile alergice și șocul anafilactic pot apărea la câteva minute, chiar o jumătate de oră sau mai mult timp după expunere (în cazuri rare, după 24 de ore). Semnele și simptomele pot include:

• Prurit (mâncărime) la nivelul pielii;
• Urticarie generalizată;
• Eritem (înroșirea pielii);
• Alte erupții cutanate;
• Paloare;
• Conjunctive injectate;
• Rinoree (secreții nazale);
• Congestie nazală;
• Strănut;
• Constricția căilor respiratorii care pot duce la respirat șuierat;
• Umflarea limbii și/sau a gâtului;
• Răgușeală;
• Tuse iritativă;
• Crampe abdominale;
• Greață și/sau vărsături;
• Diaree;
• Dureri în piept;
• Palpitații;
• Tahicardie;
• Hipotensiune și senzație de leșin;
• Rar, stop cardiac;
• Gust metalic;
• Convulsii;
• Pierderea conștienței.

Care sunt cauzele șocului anafilactic

Sistemul imunitar produce anticorpi care formează un fel de scut împotriva substanțelor străine. Acest lucru este benefic în cazul unor substanțe precum bacteriile sau virusurile. Însă, în cazul unor persoane, sistemul imunitar reacționează exagerat la substanțe care, în mod normal, nu ar trebui să provoace o reacție alergică. Simptomele asociate alergiei nu amenință mereu viața, însă reacțiile alergice severe pot cauza șocul anafilactic. Chiar dacă, în trecut, te-ai confruntat cu o reacție anafilactică ușoară, pe viitor, tot există riscul unui șoc anafilactic sever, după expunerea la substanțe care au declanșat alergia.

Declanșatorii șocului anafilactic pot include unele alimente, anumite medicamente, unele substanțe sau înțepătura unor insecte. Mai jos sunt cei mai răspândiți factori declanșatori:

• Alimente - arahide, pește, fructe de mare, ouă, lapte, fructe de pădure, nuci, soia, produse din grâu, aditivi alimentari;
• Medicamente - unele antibiotice și antiinflamatoare nesteroidiene, așa cum sunt aspirina, ibuprofenul, penicilina și sulfonamidele. Șocul anafilactic poate apărea la toate vârstele, însă este întâlnit mai ales după vârsta de 50 de ani;
• Înțepăturile de albină, viespe, furnică de foc - în România, doar veninul de albină și viespe pot declanșa șocul anafilactic. Alte insecte provoacă reacții alergice doar pentru persoanele cu predispoziție genetică pentru boli alergice;
• Unele preparate de natură injectabilă pentru dezvoltarea imunității;
• Anestezia generală și/sau locală (lidocaina sau procaina);
• Substanțele de contrast - acestea sunt folosite în cazul unor investigații medicale pentru a permite observarea mai ușoară a unor zone ale corpului;
• Latexul - un tip de cauciuc prezent în unele mănuși, prezervative, baloane, unele mingi, anumite bandaje;
• Transfuziile sanguine.

În cazuri rare, unele persoane dezvoltă șocul anafilactic de la exercițiile fizice aerobice precum joggingul, dar și de la unele activități mai puțin intense, precum mersul. Consumul unor alimente înainte de exercițiile fizice sau antrenamentele pe vreme caldă, rece sau umedă poate declanșa anafilaxia în cazul unor persoane.

De asemenea, rareori, există alergia la lichidul seminal. Acest lucru este comun mai ales la persoanele cu alergie astmatică sau care au dermatită atopică. Reacția alergică apare deoarece partenerul a consumat un aliment sau a luat un medicament la care persoana este alergică. Foarte rar, alergia apare pe fondul unei proteine prezente în mod natural în spermă.

Factorii de risc în șocul anafilactic

Unele lucruri pot crește probabilitatea de apariție a unui șoc anafilactic. Acestea includ:

• O reacție alergică în trecut - dacă ai mai avut un șoc anafilactic, există un risc mai mare de apariție a unei alte reacții alergice, poate chiar mai severe;
• Alergie sau astm - cei care suferă de astm sau alergii se pot confrunta și cu anafilaxie;
• Unele afecțiuni - bolile cardiovasculare și acumularea anormală a unor limfocite pot crește probabilitatea de apariție a unui șoc anafilactic;
• Atopia - persoanele care dezvoltă reacții anafilactice au, de regulă, un istoric medical care poate cuprinde și alte manifestări alergice: urticarie, eczeme, alergii la unele alimente.

Cum se manifestă șocul anafilactic

Alergenul poate fi inhalat, înghițit, atins sau injectat. Odată ce acesta ajunge în organism, reacția alergică poate apărea în câteva secunde sau minute. Alergiile ușoare ar putea să declanșeze simptome abia după câteva ore.

După ce vii în contact cu alergenul, corpul eliberează o serie de substanțe chimice, pentru a lupta cu invadatorul. Acestea declanșează o reacție în lanț și apariția primelor simptome: prurit (mâncărime) la nivelul pielii, disconfort sau dureri în piept, tuse, dificultăți respiratorii, greață sau vărsături, dureri abdominale, dificultăți la înghițire, înroșirea pielii, dificultăți în vorbire și confuzie.

Șocul anafilactic sever progresează rapid, iar în lipsa tratamentului imediat, pot apărea simptome precum hipotensiune arterială, slăbiciune fizică și stare de leșin, aritmie, tuse șuierătoare, blocarea căilor respiratorii, umflarea ochilor, a feței și a altor părți ale corpului (de exemplu, umflarea mâinilor, dacă ai atins o substanță alergenă).

Primul șoc anafilactic se poate manifesta prin simptome ușoare, dar expunerea multiplă la alergen poate duce la reacții severe. Odată ce organismul a trecut printr-o reacție alergică la un anumit alergen, devine mult mai sensibil la acea substanță. Drept urmare, chiar și o expunere ușoară poate declanșa simptome grave.

În lipsa tratamentului, căile aeriene sunt blocate, la fel și bătăile inimii. În acest context, pot apărea complicații precum:

• Probleme neurologice;
• Insuficiență renală;
• Șoc cardiogenic - o afecțiune în care inima nu pompează suficient sânge în corp;
• Atac de cord;
• Deces.

Dacă ai deja boli cronice, în special boli pulmonare sau scleroză multiplă, este posibil să resimți o agravare a simptomelor.

Când să mergi la medic - primul ajutor

Este recomandat să ceri imediat ajutorul medicului dacă tu, copilul tău sau o persoană care este cu tine are o reacție alergică severă. Nu aștepta ca simptomele să treacă, deoarece pot evolua repede în cazuri severe. Dacă ai la tine injecție cu epinefrină, administreaz-o imediat. Chiar dacă simptomele par a se ameliora, tot este indicat să mergi cât mai repede la spital, pentru a te asigura că simptomele nu recidivează. Reapariția simptomelor poartă numele de anafilaxie bifazică.

În mod ideal, ar trebui să faci o programare la medicul specialist după primul șoc anafilactic, atunci când simptomele sunt ușoare.

Dacă ajungi la spital, ți se va oferi o mască de oxigen, pentru a respira mai ușor, ți se vor administra fluide, pentru a ajuta la creșterea tensiunii arteriale, și medicamente cu antihistamine și steroizi, pentru a reduce din intensitatea simptomelor. În general, poți pleca acasă după câteva ore, dacă nu mai apar alte reacții alergice. Dacă este primul șoc anafilactic, ți se va recomanda un consult de specialitate, pentru stabilirea diagnosticului și a tratamentului.

Cum este diagnosticat șocul anafilactic

Medicul alergolog îți va pune o serie de întrebări despre reacțiile alergice anterioare la alimente, medicamente, latex sau înțepături de insecte. Pentru a confirma diagnosticul, este posibil să fie nevoie de analize de sânge.

De regulă, se măsoară nivelul unor anumite enzime (triptaze), care au un nivel ridicat până la trei ore de la reacția alergică; acest lucru este valabil în special dacă mergi la spital după primul șoc anafilactic. De asemenea, este posibil să fie făcute teste cutanate, pentru a determina care este alergenul. Există și alte afecțiuni care au simptome similare, astfel că medicul va recomanda realizarea unor investigații pentru a exclude alte boli.

Pentru testul cutanat, doctorul va pune pe piele o cantitate mică de alergen, pentru a vedea dacă provoacă o reacție alergică. Ulterior acestui test, este posibil să se măsoare și nivelul triptazelor din sânge.

Cum se tratează șocul anafilactic

Șocul anafilactic necesită intervenția imediată. În prima fază, trebuie injectată adrenalină; după 10-30 de minute, poate fi repetată, însă doar la recomandarea prealabilă a doctorului. Persoanele aflate în colaps cardiovascular sau care se confruntă cu obstrucție aeriană primesc, de regulă, adrenalină intravenos. Uneori, adrenalina poate fi administrată sublingual sau prin canulă endotraheală.

Mai apoi, se administrează antihistaminice de tip H1 și H2 la un interval de șase ore, până la remiterea simptomelor. Acestea au rolul de a reduce inflamația căilor respiratorii.

Uneori, sunt recomandați și corticosteroizii, pentru a preveni faza tardivă a reacției alergice, care poate apărea la 4-6 ore de la debutul alergiei.

Pentru calmarea simptomelor respiratorii, medicul poate recomanda beta-agoniști.

Ce să faci ca martor al unui șoc anafilactic

Dacă ești lângă o persoană care are o reacție alergică, ia măsuri rapide: fii atent la paloare, piele, puls și respirație, sună urgent la 112, folosește o seringă cu adrenalină, dacă persoana o are la îndemână, și injectează în coapsă. Asigură-te că persoana stă jos, apoi ridică-i picioarele; dacă este nevoie, apelează la tehnicile de resuscitare cardio-pulmonară.

Pe termen lung, este indicat să eviți alergenii care declanșează reacțiile alergice și să ții la îndemână o seringă cu adrenalină.

Cum poate fi prevenit șocul anafilactic

Cea mai ușoară modalitate de a preveni șocul anafilactic este evitarea substanțelor care provoacă reacția severă. Din nefericire, acest lucru poate fi făcut doar după prima criză anafilactică. De asemenea, poți lua următoarele măsuri:

• Evită substanțele de contrast, dacă ai avut reacții alergice la acestea. Dacă nu pot fi evitate, se administrează preventiv corticosteroizi;
• Poartă o brățară de avertizare pentru ca cei din jur să știe că ai alergie la anumite alimente, medicamente sau substanțe;
• Ține la îndemână adrenalina autoinjectabilă și antihistaminicele recomandate de medic. Nu expune injecția la temperaturi extreme (caniculă sau frigider), deoarece își poate pierde din eficiență. Asigură-te că știi cum să îți administrezi corect injecția cu adrenalină;
• Dacă ai o injecție cu epinefrină, verifică periodic data de expirare și reînnoiește rețeta medicală înainte de termenul limită;
• Dacă cel mic necesită adrenalină injectabilă, asigură-te că folosești o doză pentru adulți, după ce copilul trece de 30 de kg;
• Dacă ești alergic la veninul de albină/viespe, poartă cămăși cu mânecă lungă și pantaloni lungi. Evită culorile deschise, nu te parfuma și nu bea din recipiente deja deschise, în special de suc. Îndepărtează-te de insecte, fără mișcări bruște;
• Dacă ai alergii alimentare, verifică etichetele tuturor alimentelor pe care le consumi. Când iei masa la restaurant, întreabă personalul dacă preparatul include ingredientul care îți provoacă șocul anafilactic. Chiar și cantitățile mici pot cauza reacții alergice. De exemplu, unele sosuri conțin arahide sau grâu;
• Dacă ai alergii la unele medicamente, citește cu atenție prospectul. Unele medicamente pentru răceală, de exemplu, conțin aspirină sau ibuprofen. Poți lua, în loc, paracetamol;
• Dacă este nevoie de o intervenție chirurgicală și ești alergic la anumite substanțe incluse în anestezie, vorbește cu doctorul. Acesta poate folosi un anestezic local sau o injecție epidurală.

Șocul anafilactic este foarte periculos și are potențial fatal. Este considerat urgență medicală, iar perioada de recuperare depinde de cât de repede obții tratamentul. Dacă ai mai avut o reacție alergică ușoară, vorbește cu medicul alergolog, pentru un plan de tratament. Pe termen lung, ți se pot recomanda antihistaminice, pentru a reduce probabilitatea sau simptomele viitoarelor atacuri. Este indicat să urmezi instrucțiunile doctorului și să vorbești cu acesta, înainte de a întrerupe tratamentul. Dacă ți se recomandă să folosești o injecție cu adrenalină, este vital să o porți în permanență cu tine, în cazul unei eventuale crize anafilactice.

 

Sursa foto: imagine simbol