De ce este incompatibilitatea de Rh o problemă în sarcină? Explicații pas cu pas

De ce este incompatibilitatea de Rh o problemă în sarcină? Explicații pas cu pas

Factorul Rh este o proteină moștenită care se găsește pe suprafața celulelor roșii din sânge. Dacă globulele roșii au proteină, se spune că ești Rh pozitiv, iar dacă proteina nu se găsește pe aceste celule, ești Rh negativ. Fiind Rh negativ nu înseamnă că ai o boală. Totuși, în timpul sarcinii pot să apară probleme. 

Factorul Rh este o proteină care poate fi găsită pe suprafața celulelor roșii din sânge. Există 45 astfel de proteine care fac parte din sistemul de grup sanguin Rh, dintre care cea mai frecventă este proteina D (antigenul D). De aceea, se mai folosește termenul de factor Rh (D). Dacă eritrocitele au această proteină, ești Rh pozitiv - Rh(D)+. Dacă celulele roșii nu au această proteină, ești Rh negativ - Rh(D)-.

85% din populație este Rh pozitiv, restul fiind Rh negativ. În timpul sarcinii, pot să apară probleme dacă mama este Rh negativ și fătul este Rh pozitiv (o condiție denumită incompatibilitate de Rh). Sarcina cu incompatibilitate de Rh este considerată cu risc și necesită îngrijire specializată de către medicul obstetrician, în colaborare multidisciplinară. Medicul neonatolog va fi informat din timp. Posibilele complicații pot fi prevenite dacă se administrează un anumit tratament.

Cum apare la făt factorul Rh?

Factorul Rh este moștenit, ceea ce înseamnă că este transmis de la părinte la copil prin gene. Când o femeie însărcinată este Rh negativ și fătul este Rh pozitiv (a moștenit gena de la tatăl Rh pozitiv), apare incompatibilitatea de Rh.

De ce este incompatibilitatea de Rh o problemă în sarcină?

Când sângele unui făt Rh pozitiv intră în fluxul de sânge al mamei Rh negativ, sistemul ei imunitar va recunoaște acele eritrocite Rh pozitiv ca fiind străine și va încerca să le distrugă producând anticorpi anti-Rh. În mod normal, acești anticorpi nu reprezintă un risc la această sarcină. Dacă însă mama nu primește tratament care să prevină formarea de anticorpi anti-Rh, în cazul celei de-a doua sarcini (oricărei sarcini viitoare), dacă fătul moștenește Rh-ul pozitiv de la tata, se pot forma rapid la mamă anticorpi anti-Rh care vor traversa placenta și vor distruge globulele roșii ale copilului, ceea ce poate duce la apariția anemiei fetale. Dacă anemia este severă, fătul ar putea muri dacă nu se face transfuzie de sânge intrauterină.

Când se dezvoltă la mamă anticorpii anti-Rh?

În timpul sarcinii, de obicei, sângele fătului nu ajunge să se amestece cu cel al mamei. Însă uneori, acest lucru se poate întâmpla, în special în timpul travaliului și al nașterii, când cantități mici de sânge trec de la făt la mamă. 

De asemenea, acest transfer poate să apară și în alte situații, cum ar fi efectuarea anumitor proceduri invazive în sarcină sau ca urmare a unor condiții medicale:

  • Biopsie de vilozități coriale
  • Amniocenteza
  • Cordocenteza
  • Sângerare în timpul sarcinii
  • Proceduri intrauterine și de chirurgie fetală (plasare de sunturi, clampare de cordon, etc.)
  • Rotația manuală a copilului aflat în prezentație pelviană (când se află cu capul în sus) înainte de începerea travaliului
  • Traumatism la nivelul abdomenului în timpul sarcinii (trimestru 2 sau 3)

Anticorpii anti-Rh se pot dezvolta și în cazul unor sarcini care nu ajung la termen?

Da, mama Rh negativ poate să producă anticorpi anti-Rh și în alte situații:

  • Avort spontan sau la cerere
  • Sarcina extrauterină
  • Mola hidatiformă
  • Deces intrauterin al fătului (trimestru 2 sau 3)

În plus, anticorpii anti-Rh pot să apară și în urma unor transfuzii de eritrocite Rh pozitiv.

Cum afectează anticorpii anti-Rh fătul?

În timpul sarcinii, anticorpii anti-Rh existenți la mamă pot traversa placenta și ataca celulele roșii ale fătului putând cauza o formă severă de anemie în care globulele roșii sunt distruse mult mai rapid decât pot fi produse altele noi (anemie hemolitică). Rolul globulelor roșii este să transporte oxigen la fiecare celulă din corp. Când eritrocitele sunt în număr redus, acest lucru nu se mai întâmplă. În anumite cazuri, fătul sau nou-născutul pot deceda din cauza anemiei severe. De asemenea, incompatibilitatea de Rh poate cauza icter la nou-născut. 

Pot fi prevenite problemele din timpul sarcinii legate de incompatibilitatea de Rh?

Da, scopul tratamentului fiind acela ca femeia însărcinată Rh negativ să nu producă anticorpi anti-Rh la această primă sarcină. Ca urmare, primul lucru este să afli dacă ești Rh negativ. Astfel, în protocolul de urmărire a unei sarcini se indică obligatoriu determinarea Rh-ului și a anticorpilor anti-Rh la toate gravidele, în cursul primei vizite prenatale (alături de determinarea grupului sanguin).

Cum pot afla dacă sunt Rh negativ?

Cu ocazia primei vizite, medicul obstetrician va indica efectuarea unui test de sânge pentru determinarea factorului Rh. Dacă mama este Rh negativ, se indică determinarea Rh-ului la tata și dozarea anticorpilor anti-Rh la mamă. Dacă partenerul este Rh negativ, nu se mai fac dozări ulterioare ale anticorpilor anti-Rh la mamă. 

Ce se întâmplă dacă mama este Rh negativ și tatăl copilului este Rh pozitiv?

Dacă mama este Rh negativ și există posibilitatea ca fătul să fie Rh pozitiv - deoarece ar putea moșteni gena de la tatăl Rh pozitiv - medicul obstetrician va cere la prima vizită efectuarea unui test de sânge de screening pentru a vedea dacă există deja anticorpi anti-Rh. Dacă testul este negativ, se repetă analiza în anumite săptămâni de sarcină (la 20, 28 și 36 de săptămâni) și la naștere se va efectua profilaxia izoimunizării cu administrarea de imunoglobulina anti-D.  

Ce se întâmplă dacă există anticorpi anti-Rh?

Dacă sunt identificați anticorpi se va efectua dozarea acestora, iar titrul va fi monitorizat la intervale stabilite în funcție de valoarea primei determinări și de dinamica titrului de anticorpi. De asemenea, medicul obstetrician va indica urmărirea stării de sănătate a fătului prin efectuarea anumitor investigații. Medicul va determina conduita în astfel de sarcini cu risc, în funcție de mai mulți parametri (titrul de anticorpi la prima determinare, dinamica acestora, starea fătului, rezultatele anumitor investigații, etc.). Monitorizarea ecografică a apariției anemiei fetale se va face de medici ginecologi specializați în ecografie fetală și medicină materno-fetală.

Ce este imunoglobulina anti-D?

Imunoglobulina anti-D este un tratament care oprește sistemul imunitar al mamei să producă anticorpi anti-Rh (D), dacă aceștia nu există deja. Astfel poate fi prevenită anemia hemolitică la făt la o sarcină ulterioară. Se administrează sub forma unei injecții. 

Când este nevoie de administrarea imunoglobulinei anti-D?

  • În săptămâna 28 de sarcină - un număr mic de femei Rh negativ pot fi expuse la celule roșii Rh-pozitiv de la făt în ultimele luni de sarcină și pot produce anticorpi împotriva acestor celule. Imunoglobulina anti-Rh (D) administrată în săptămâna 28 de sarcină distruge aceste celule Rh pozitiv care ajung în sângele mamei. Acest lucru previne producerea anticorpilor anti-Rh.
  • În primele 72 de ore după nașterea unui copil Rh pozitiv (se determină la naștere Rh-ul nou-născutului) dacă mama nu are anticorpi anti-Rh - cea mai mare șansă ca sângele unui făt Rh pozitiv să pătrundă în fluxul de sânge al mamei Rh negativ apare în timpul nașterii. Administrarea de imunoglobulină anti-D va preveni producerea de anticorpi care ar putea afecta o sarcină viitoare. Acest tratament trebuie repetat la fiecare altă naștere a unui copil Rh pozitiv. 
  • Nu se indică tratament cu imunoglobulina anti-D la pacientele care au deja anticorpi anti-D.

În ce alte condiții este necesară administrarea imunoglobulinei anti-D?

Oricare eveniment menționat ca factor favorizant pentru apariția anticorpilor anti-Rh impune administrarea în primele 72 de ore de la producere de imunoglobuline anti-D:

  • Biopsie de vilozități coriale
  • Amniocenteza
  • Cordocenteza
  • Chirurgie fetală
  • Sângerare în timpul sarcinii
  • Traumatism la nivelul abdomenului în timpul sarcinii (trimestru 2 sau 3)
  • Rotația manuală a copilului aflat în prezentație pelviană 
  • Avort spontan sau la cerere
  • Sarcina extrauterină

Ce se întâmplă dacă mama are deja anticorpi anti-Rh?

Imunoglobulina anti-D nu are niciun efect dacă deja există la mama anticorpi anti-Rh (D). În acest caz, fătul va fi supravegheat cu atenție, frecvent prin examene ecografice repetate.

Ce se întâmplă dacă investigațiile arată că fătul are anemie severă?

Dacă ecografia arată că fătul are anemie severă, poate fi necesară nașterea prematură (înainte de săptămâna 37 de sarcină). O altă opțiune este transfuzia de sânge intrauterină. Este o procedură care presupune transfuzia de sânge prin cordonul ombilical la un copil aflat încă în uterul mamei. Transfuzia intrauterină fetală este singura metodă care contribuie la menținerea în viață a unui făt care suferă de anemie severă, ajutându-l să atingă maturitatea necesară de care are nevoie pentru a se naște și supraviețui în afara uterului. Se efectuează în centre specializate, de către medici obstetricieni cu expertiză în medicina materno-fetală.

Ce se întâmplă dacă investigațiile arată că fătul are anemie ușoară?

Dacă anemia este ușoară, nașterea se va produce la momentul normal. Nou-născutul ar putea avea nevoie de transfuzie de sânge. 

Sursa: reginamaria.ro

 

 

Adaugă comentariu