Cum să alăptezi corect: ghid esențial pentru atașarea bebelușului la sân

Importanța primei alăptări pentru mamă și copil

Prima alăptare în așa-numita „oră de aur” (prima oră după nașterea copilului) ajută la stabilirea unei legături puternice între mamă și bebeluș. Contactul piele pe piele stimulează secreția de oxitocină, un hormon care contribuie la contractarea uterului și previne hemoragia postnatală. Pentru nou-născut, această primă alăptare este la fel de importantă: îl ajută să se adapteze mai ușor la viața extrauterină, activează reflexul de supt și contribuie la popularea intestinului cu microbi benefici.

În timpul primelor supturi, copilul primește colostru — o secreție concentrată în grăsimi, imunoglobuline și alte substanțe utile. Colostrul are și un efect ușor laxativ, ajutând la eliminarea meconiului, primul scaun al bebelușului acumulat în timpul vieții intrauterine.

Reguli pentru prima atașare la sân

Prima atașare la sân este esențială pentru inițierea lactației și pentru ca bebelușul să învețe să prindă corect sânul. Este important să creezi un mediu confortabil pentru amândoi și să ții cont de reflexele naturale ale copilului. Iată câteva recomandări:

• Atașează copilul la sân în prima oră după naștere; cel mai comod este să alăptezi întinsă pe o parte sau ținând copilul în brațe.
• Asigură contactul piele pe piele — îl va ajuta pe bebeluș să caute instinctiv sânul și să înceapă să sugă.
• Alege o poziție confortabilă, în care capul, gâtul și corpul bebelușului sunt aliniate și orientate spre tine.
• Bebelușul trebuie să prindă nu doar mamelonul, ci și o mare parte din areolă, în special partea inferioară.

Imediat după naștere, poți încerca și tehnica autoatașării — o metodă în care nou-născutul găsește sânul instinctiv, fără intervenția activă a mamei. Acest proces natural este important în primele ore de viață: dacă bebelușul este așezat pe abdomenul mamei, va începe să caute sânul ghidat de mirosul familiar al areolei, similar cu lichidul amniotic. Dacă întâmpini dificultăți, cere sprijinul unui consultant în alăptare — alăptarea este o abilitate care se învață.

Semnele unei atașări corecte la sân

Atașarea corectă previne durerile, fisurile mameloanelor, blocajele lacteale și creșterea insuficientă în greutate a bebelușului. Iată cum îți dai seama dacă bebelușul suge corect:

• Gura este larg deschisă, buzele ușor răsfrânte spre exterior.
• Bărbia atinge sânul, iar nasul este liber pentru respirație.
• Bebelușul prinde o parte mare din areolă, mai ales partea de jos — nu doar mamelonul.
• Nu se aud zgomote de pocnire sau smiorcăit, doar înghițit ritmic.
• Alăptarea nu este dureroasă — poți simți doar o ușoară tensiune. Orice durere semnalează o atașare incorectă.

Verifică frecvent prinderea sânului, deoarece tehnica se poate modifica pe măsură ce copilul crește, chiar și după vârsta de un an.

Probleme frecvente în alăptare

Deși este un proces natural, alăptarea poate întâmpina obstacole. O poziție incorectă, un prindere superficială sau particularitățile anatomice pot cauza dureri și supt ineficient. Iată posibilele cauze și soluții:

• Tehnică greșită de alăptare. Poate duce la fisuri, dureri și golirea incompletă a sânului, ceea ce scade producția de lapte. Dacă mameloanele sunt crăpate, poți folosi unguente cu lanolină (nu este nevoie să le ștergi înainte de alăptare).
• Alăptarea după program fix. Laptele se produce pe principiul cerere și ofertă. Alăptarea la cerere este cea mai bună metodă pentru a menține o lactație sănătoasă și pentru a preveni mastita sau stagnarea laptelui.
• Folosirea suzetelor și biberonului. Poate duce la confuzie a mamelonului — bebelușul preferă suzeta și refuză sânul, pentru că prinderea și suptul sunt diferite.
• Factori anatomici. Mamelonul plat sau retractat, frenul scurt al limbii copilului pot face dificilă prinderea sânului. Frenul poate fi tăiat în primele zile, de către medicul stomatolog, fără durere sau risc.
• Starea generală a copilului. Prematuritatea sau un reflex de supt slab pot afecta eficiența alăptării.

În cazul oricărei dificultăți, cere sprijinul unui consultant în alăptare, care te poate ajuta să corectezi prinderea și să găsești poziția ideală pentru tine și copilul tău:

• Poziția clasică („leagăn”): bebelușul stă pe brațul mamei, cu burtica lipită de corpul ei.
• Poziția „minge de fotbal”: recomandată după cezariană, deoarece evită presiunea pe abdomen.
• Poziția culcată pe o parte: confortabilă pentru alăptările nocturne.
• Poziția semi-culcată (biologică): copilul este așezat pe pieptul mamei, ceea ce favorizează autoatașarea instinctivă.

Atașarea corectă la sân și o organizare atentă a alăptării transformă această experiență într-un proces natural, liniștit și benefic atât pentru mamă, cât și pentru bebeluș. Alăptarea este un proces care se învață, iar dificultățile de început sunt absolut normale. Ascultarea nevoilor copilului, alegerea pozițiilor confortabile și sprijinul specialiștilor contribuie la o alăptare reușită și armonioasă.