Specialistă: Tăierea imediată a cordonului ombilical la copil este o practică greșită

Educatorul prenatal din România, Ditta Depner, a publicat recent o postare pe pagina sa „Curs „Renașterea” cu Ditta Depner” despre tăierea cordonului ombilical în primele secunde de viață a bebelușului și riscurile la care este supus acesta. Ditta Depner dorește să ajute la schimbarea mentalității învechite asupra nașterii în România și organizează diferite activități care au scopul de a pregăti gravidele pentru o naștere ușoară și plăcută.

De aproape 10 ani spun:

Nu mai tăiați cordonul ombilical în primele secunde de viață!

Este o practică greșită care fură copilului 1/3 din sângele lui de drept (adică aproximativ 150 ml de sânge care se află încă în placentă)

Îi fură celulele stem, îl lasă cu anemie feriprivă în primul an și jumătate de viață cel puțin, iar greutatea lui va fi cu până la 150 g mai mică… ce mai... riscați să-l deprivați de șansa lui la viață!

Citiți mai jos povestea unei mămici care și-a născut gemenii la 25 de săptămâni, dintr-o întâmplare acasă, însă a lăsat cordonul atașat la ambii copii, până a ajuns la spital.

Acolo medicii au recunoscut că fetițele născute prematur, adică la 25 de săptămâni, nu ar fi avut nici o șansă de supraviețuire dacă cei de pe ambulanță ar fi tăiat cordonul, așa cum erau obișnuiți în practica lor.

Norocul că mama lor mai născuse, știa despre asta și a insistat să nu se clampeze cordonul gemenilor. Aceștia au fost transportați „legați” fiind încă de placentă, împreună cu mămica lor direct la spital unde au fost preluați și ajutați de personalul medical.

Deci nu vă mai lăsați păcăliți de cei care vor să clampeze imediat după naștere cordonul copilului vostru, ci opriți-i și aveți răbdare ca acesta să nu mai pulseze și asta înseamnă cel puțin 20-25 de minute.

Un pic de anatomie a nou-născutului:

Cordonul ombilical se lasă atașat de nou-născut până ce se transferă tot sângele din placentă în corpul bebelușului, iar asta se întâmplă în aproximativ 25-35 de minute după nașterea copilului, când placenta își încheie de fapt rolul de susținător al vieții din perioada intrauterină.

Cum poți să-ți dai seama de acest lucru?

Presând efectiv cu două degete cordonul ombilical, iar dacă acesta mai pulsează, înseamnă că încă nu s-a încheiat transferul de sânge placentar și mai aștepți. Poți liniștită să apeși tare, că circulația sangvină nu se oprește, iar cele 2 artere și vena nu se vor strangula, pentru că între ele există un gel care face acest lucru imposibil.

În tot acest timp nou-născutul stă la pieptul mamei și se bucură de clipele atât de liniștitoare de „piele pe piele" cu mama.

Tot atunci se inițiază alăptarea, în primele 30 de minute după naștere, pentru că așa este normal și sănătos. Prin punerea la sân a copilului, corpul mamei va reporni contracțiile, care de data aceasta vor naște placenta, după ce aceasta se desprinde de fundul uterin, aproximativ la 30-40 de minute după nașterea copilului.

De aceea și cordonul ombilical nu are decât 50-60 cm, pentru că bebelușul nu trebuie despărțit de mamă, consultația neonatologică putând fi efectuată și în brațele ei. Așa este firesc și așa ar trebui să se întâmple în fiecare maternitate.

Dacă cordonul ombilical este tăiat mai repede, adică imediat după nașterea bebelușului, copilul suferă de anemie feriprivă, pentru că de fapt este privat de o cantitate până la 150 ml de sânge din sângele lui de drept, care circula pe tot timpul sarcinii între placentă și el.

După nașterea copilului, această circulație dinspre placentă înspre nou-născut acum, se oprește în momentul în care placenta se golește de sânge, asta după aproximativ 20-25 de minute. Și încă un aspect foarte important: sângele placentar nu este sângele mamei, ci al bebelușului.

Ca să nu se mai facă confuzia cu sângerarea de după naștere, adică perioada în care uterul elimină lohiile, care nu are nici o legătură cu cât s-a lăsat cordonul să pulseze, pentru că placenta conține doar sângele copilului care nu se amestecă niciodată cu sângele mamei.

De acest drept sunt însă privați cei mai mulți copii, pentru că practica medicală din zilele noastre nu alocă timp acestui fenomen natural și firesc, iar mămicile nu știu să ceară asta pentru proprii lor copilași, pentru că nu au informația necesară.

Normal ar fi ca după expulzie, nou-născutul să stea pe pieptul mamei, cel puțin o oră. De aceea și cordonul nu are o lungime decât de 50-60 cm, cât să ajungă copilașul la sânul mamei.

Și acum nu mă refer doar la aspectele psiho-emoționale pozitive atât pentru mamă cât și pentru copil, ci și la transferul de sânge placentar.

Un sfert din sângele nou-născutului se află încă în placentă în momentul nașterii, dar dacă lăsăm cordonul ombilical intact cel puțin 25 de minute, o să fie transferat în bebeluș și acesta nu va suferi de anemie feriprivă, așa cum se întâmplă la ceilalți.

Plus că acest transfer se referă și la acele „minunat" marketate celule stem, care vor intra din placentă în corpul copilașului, acolo unde le este și locul, și nu într-o bancă din Grecia sau Danemarca.

Chiar și animalele mănâncă placenta puiuților lor doar după un timp de la naștere, și nu imediat.

Din acest punct de vedere suntem singurele mamifere care taie cordonul ombilical imediat ce s-a născut copilașul. O metodă barbară și traumatizantă pentru copilul care abia se obișnuiește cu respirația.

De aceea în planul de naștere, opțiunea tăierii cordonului ombilical după ce acesta nu mai pulsează, adică după aproximativ 25 de minute, ar trebui să fie o necesitate și nu considerată un moft.

Cât despre nașterea Lotus, este o practică străveche, și dacă era atât de periculoasă, ne-am fi stins ca și civilizație până acum. 
 

Sursa: facebook.com/ Curs "Renașterea"cu Ditta Depner/static.doc.ro