10 mituri demontate despre cancerul de col uterin – ucigașul a peste 300.000 de femei din întreaga lume

Cancerul de col uterin este al patrulea cel mai frecvent tip de cancer depistat în rândul femeilor din întreaga lume, apare în mucoasa colului uterin, dar se poate răspândi și în alte părți ale corpului dacă nu este tratat. Iar pentru a fi tratat eficient, cancerul de col uterin trebuie descoperit în stadii incipiente, ideal chiar înainte ca boala să înceapă să se dezvolte – adică înainte ca celulele precanceroase să evolueze în cancer.

Celulele anormale, precanceroase, pot fi depistate printr-un simplu test Babes-Papanicolau, care durează 15 minute și care ne poate salva viața, pentru că celulele precanceroase, odată depistate, se pot elimina, prin tratament, înainte de a se transforma în cancer.

Principala cauză a cancerului de col uterin este infecția cu virusul papiloma uman (HPV). Este important să precizăm că o persoană cu o infecție cu HPV nu va dezvolta neapărat cancer de col uterin sau orice altă formă de cancer, întrucât în majoritatea cazurilor sistemul imunitar este capabil și reușește să elimine infecția din organism. O infecție cu HPV persistentă, însă, va conduce de cele mai multe ori la un cancer de col uterin. De obicei, la femeile cu un sistem imunitar normal, boala are nevoie de 15-20 de ani pentru a se dezvolta. Această perioadă se reduce la doar 5-10 ani în cazul femeilor cu un sistem imunitar slăbit. Iată de ce testele de screening sunt atât de importante. Testul Babes-Papanicolau se recomandă periodic după începerea vieții sexuale și ajută la identificarea celulelor precanceroase de la nivelul colului uterin, - acele modificări celulare care, netratate, ar putea evolua în cancer de col uterin. Testul HPV se recomandă împreună cu testul Babes Papanicolau după împlinirea vârstei de 30 de ani și ajută la depistarea prezenței virusului HPV care poate provoca aceste modificări celulare.

O componentă importantă în reducerea riscului de apariție a cancerului de col uterin o reprezintă informarea corectă și din surse oficiale cu privire la prevenția și importanța screening-ului. Din păcate, încă există numeroase mituri și prejudecăți cu privire la cancerul de col uterin și importanța testelor de screening care pot întârzia depistarea precoce a acestei boli necruțătoare ce anual ucide peste 300.000 de femei din întreaga lume. Vă prezentăm mai jos 10 astfel de mituri demontate și vă sfătuim să discutați întotdeauna cu medicul ginecolog despre orice nelămurire pe care o aveți cu privire la prevenția și screening-ul cancerului de col uterin.

1: Cancerul de col uterin afectează numai femeile în vârstă

GREȘIT. Cancerul de col uterin poate afecta femeile de orice vârstă. Statisticile arată că vârsta medie de stabilire a diagnosticului pentru modificările precanceroase de la nivelul colului uterin este de 29 de ani, iar pentru carcinomul invaziv este de 47 de ani. Deși rareori boala este depistată în jurul vârstei de 20 de ani, acest lucru se poate întâmpla. De aceea, se recomandă realizarea periodică a testului Babes-Papanicolau începând cu vârsta de 21 de ani. 

2: Testul Babes-Papanicolau este dureros

GREȘIT. Testul Babes-Papanicolau nu doare. Cel mult, realizarea procedurii poate crea un oarecare disconfort. Fiecare femeie trebuie să conștientizeze faptul că orice senzație neplăcută este nesemnificativă în comparație cu beneficiile realizării acestui test care îți poate salva viața. Știm că este dificil să te relaxezi înaintea procedurii, în special dacă este prima oara sau dacă ești îngrijorată de rezultate. Însă, acest lucru este foarte important și permite medicului ginecolog să realizeze mai ușor și mai repede examinarea -  mușchii vaginali se contractă atunci când îți este teamă sau ești anxioasă. 

3: Nu am nevoie de screening pentru că nu am niciun simptom 

GREȘIT: Cancerul de col uterin poate fi prezent fără să ai vreun simptom. De fapt, majoritatea persoanelor infectate cu HPV nu au simptome. În plus, un test de screening, cum este testul Papanicolau, este menit să depisteze modificările celulelor cervicale cauzate de HPV la persoanele sănătoase, care nu prezintă simptome. Medicii susțin că femeile nu trebuie să aștepte până când observă semnele sau simptomele specific, pentru a se testa. Screningul permite identificarea și tratarea celulelor atipice cu mult înainte ca orice simptom să apară.

Atunci când se manifestă, simptomele cancerului de col uterin sunt confuze. Semnele de avertizare, cum ar fi sângerările sau scurgerile vaginale anormale sunt vagi și de altfel, multe femei confundă aceste manifestări cu alte condiții medicale comune. 

4: Nu mai poți rămâne însărcinată după tratamentul cancerului de col uterin

PARȚIAL CORECT. În mod obișnuit, femeilor diagnosticate cu neoplasm (cancer) de col uterin li se recomandă ca metodă de tratament realizarea unei histerectomii (operația clasică de extirpare a uterului – organul intern al femeii în care se dezvoltă sarcina) și/ sau chimioterapie și radioterapie. Există, însă, și o alternativă la tratamentul clasic, care permite păstrarea funcției de reproducere, astfel încât femeia diagnosticată cu cancer de col uterin să poată să devină mamă. Este vorba despre tratamentul conservator al cancerului de col uterin, recomandat pentru cazurile de cancer de col uterin incipient, în care celulele canceroase nu au invadat ganglionii limfatici. 

În situația în care, pe lângă histerectomie este nevoie de anexectomie (îndepărtarea chirurgicală a ovarelor), trebuie cunoscut că există și în această situație o serie de metode menite să conserve fertilitatea, pe care medicii le recomandă femeilor înainte de a începe tratamentul pentru cancerul de col uterin. De exemplu, se pot utiliza tehnologii de reproducere asistată pentru a îngheța ovulele și/ sau embrioni, iar radioterapia poate fi oferită astfel încât ovarele să nu fie afectate de câmpul de radiații, pentru situația când este necesară radioterapia. 

5: Un rezultat anormal al testului Papanicolau înseamnă că am cancer de col uterin

GREȘIT. Testul Papanicolau se efectuează pentru a evidenția precoce prezența modificărilor la nivelul celulelor colului uterin cauzate de infecția persistentă cu HPV. Testul PAP în mediu lichid îmbunătățește considerabil identificarea leziunilor celulare.

Foarte rar, însă, un test anormal înseamnă că ai cancer cervical. Frecvent, semnificația anomaliilor celulare identificate este aceea că celule recoltate de la nivelul colului uterin arată diferit de celulele normale, atunci când sunt examinate la microscop. Dacă nu sunt tratate, aceste leziuni pot progresa în ani de zile spre cancer. Toate femeile cu un test anormal trebuie să fie supravegheate cu atenție de medicul ginecolog, care le va explica în detaliu ce măsuri sunt necesare pentru a preveni cancerul de col uterin. 

6. HPV nu este o infecție frecventă. Afectează numai persoanele cu mai mulți parteneri 

GREȘIT. Infecția cu HPV este foarte frecventă. Statisticile arată că 8 din 10 persoane vor fi infectate la un moment dat pe parcursul vieții lor. 

HPV genital este transmis cu ușurință prin contact intim la nivelul pielii din zona genitală, inclusiv atingere, sex oral sau sexul cu un partener de același sex. Prin urmare, cu cât o persoană este mai activă sexual și are mai mulți parteneri, cu atât șansele de a fii infectată cu HPV sunt mai mari. Din păcate, folosirea prezervativului nu oferă protecție 100%.

Este important de reținut că a fi infectat cu HPV nu înseamnă automat că partenerul actual a fost infidel. Virusul poate rămâne nedetectat mulți ani, de aceea este dificil să cunoaștem cu exactitate momentul infectării. 

7. Testul Papanicolau nu mai trebuie făcut la menopauză

GREȘIT. Conform ghidurilor internaționale, testul Papanicolau este recomandat tuturor femeilor cu vârste cuprinse între 21 și 65 de ani, inclusiv femeilor care sunt la menopauză. Femeile cu vârste peste 65 ani ar trebui să discute cu medicul ginecolog despre nevoia de a continua testarea, mai ales dacă au cel puțin 3 teste negative și nu au avut rezultate anormale în ultimii 10 ani.

8. Poți face testul Papanicolau și în perioada menstruației

GREȘIT. Nu este recomandat să-ți faci testul Papanicolau când ești la menstruație. Pentru un rezultat cât mai precis, nu este bine să-ți faci testul PAP când ești la menstruație, cea mai indicată fiind perioada de mijloc a ciclului menstrual. De asemenea, se recomandă evitarea contactului sexual cu 48 de ore înainte realizării testului, dușurile intravaginale sau utilizarea oricăror medicamente vaginale timp de două zile înainte de testare, deoarece toate aceste activități pot duce la pierderea sau deteriorarea celulelor de la nivelul colului uterin.

9. Dacă m-am vaccinat împotriva HPV, nu mai trebuie să fac și testul Papanicolau

GREȘIT. Testul PAP este important și după vaccinarea împotriva HPV. Vaccinul împotriva HPV previne infectarea cu anumite tulpini de virus, cunoscându-se ca 80% din cazurile de cancer de col uterin sunt cauzate de infecția persistentă cu aceste tipuri de virus. Prin urmare, vaccinarea împotriva HPV nu înseamnă că nu mai trebuie să-ți faci regulat testul PAP.

10. Nu am nevoie de screening, deoarece nu există cazuri de cancer de col uterin în familie

GREȘIT: Majoritatea tipurilor de cancer de col uterin sunt cauzate de anumite tulpini ale virusului papiloma uman. HPV se răspândește prin contactul cu pielea în timpul actului sexual vaginal, oral sau anal cu o persoană care are virusul. Infecția cu HPV este atât de frecventă încât aproape fiecare persoană activă sexual va fi infectată la un moment dat în viață, dacă nu s-a vaccinat împotriva HPV. Cu toate acestea, puțini bărbați și femei infectați cu HPV vor dezvolta cancer. Lipsa unui istoric familial de cancer de col uterin nu este neapărat un predictor al cancerului de col uterin și nu este un motiv pentru care femeile să evite realizarea testelor de screening recomandate.

 Sursa: reginamaria.ro