Cum ne afectează pneumonia și de ce este atipică cea provocată de COVID-19

Cum ne afectează pneumonia și de ce este atipică cea provocată de COVID-19

Pneumonia este cea mai frecventă complicație a infecției cauzate de noul coronavirus. Acest tip de pneumonie din COVID-19 este, însă, diferită de pneumonia clasică, motiv pentru care medicii o numesc „ciudată” și „imprevizibilă”.  

O „pneumonie ciudată” a început să circule în Italia încă din luna noiembrie, înainte ca medicii să afle de apariția epidemiei din China, declara recent profesorul italian Giuseppe Remuzzi, directorul Institutului de Cercetare în Farmacie Mario Negri. Peste 10 cazuri de pneumonie atipică ar fi fost semnalate în Gera D’Adda și Crema, două regiuni din nordul Italiei. 

Medicii își amintesc că au văzut o pneumonie foarte ciudată, foarte severă, mai ales la vârstnici încă din decembrie și chiar noiembrie. Asta înseamnă că virusul circula, cel puțin în nordul Lombardiei, înainte să fim conștienți de criza din China”, a explicat specialistul italian.

În Wuhan, orașul în care fost depistat pentru prima dată noul coronavirus, medicii au observat o pneumonie de cauză necunoscută în luna decembrie. Pacientul zero ar fi fost identificat pe 1 decembrie, dar rapoartele recente arată că și în China au existat cazuri încă din noiembrie, informație neconfirmată însă de autoritățile de la Beijing. Din datele oficiale dezvăluite de South China Morning Post și citate de publicația The Guardian, un bărbat în vârstă de 55 de ani din provincia Hubei ar fi fost prima persoană care a contractat COVID-19, pe data de 17 noiembrie.

Pneumonii bacteriene și virale

Pentru a înțelege ce este această pneumonie „ciudată” sau „atipică”, așa cum este adesea numită, trebuie mai întâi să înțelegem ce înseamnă o pneumonie pentru corp. Această inflamație a plămânilor este cauzată de o infecție provocată de bacterii, virusuri sau fungi (ciuperci). 

Aerul inhalat prin căile nazale ajunge în plămâni prin faringe, laringe, trahee, apoi prin tuburi groase numite bronhii și prin tuburi mai mici numite bronhiole. La capătul acestor bronhiole se află mici saci numiți alveole. Când inhalăm aer, alveolele se extind asemenea unor mici baloane, iar când expirăm, se golesc de aer. Mici vase de sânge numite capilare înconjoară fiecare alveolă pulmonară. Oxigenul din aerul respirat trece din alveole în aceste vase capilare, iar dioxidul de carbon din circulația sangvină trece din capilare în alveole, pentru ca apoi plămânii să îl elimine prin expirație – proces numit schimb de gaze. 

Traheea, bronhiile și bronhiolele secretă un mucus ce reține particule străine precum bacteriile, virusurile și fungii. Printr-o mișcare permanentă, cilii din căile respiratorii împing către exterior acest mucus, împiedicând astfel infectarea plămânilor. Uneori, germenii reușesc să treacă de mucus și de cili, ajungând în alveole. Celulele sistemului imunitar atacă acești microbi și îi împiedică să se multiplice, astfel încât să nu provoace îmbolnăvirea plămânilor.

Pneumonia apare atunci când, din diverse motive, sistemul imunitar nu reușește să-i anihileze, ei se multiplică, iar bronhiolele și alveolele se inflamează.

Sacii alveolari se umplu cu lichid sau puroi, ceea ce face dificil schimbul de gaze de la nivelul plămânilor. În consecință, respirația e îngreunată și plămânii vor avea dificultăți în asigurarea unui aport optim de oxigen în organism. 

Dintre cele trei categorii - bacteriile și virusurile provoacă cel mai des pneumonii.

Simptome asemănătoare, evoluție diferită

Indiferent dacă este bacteriană sau virală, pneumonia are simptome asemănătoare:

Dificultăți de respirație: respirații rapide și superficiale sau întreruperi în respirație;

Tuse  seacă;

Febră și frisoane;

Confuzie, mai ales la persoanele în vârstă sau în pneumoniile severe;

Dureri de cap;

Oboseală nejustificată;

Pierderea poftei de mâncare;

Durere toracică, agravată de tuse.

Un bolnav nu poate diferenția forma de pneumonie pe care o are în funcție de simptomele ei. Cu toate acestea, sunt diferențe de manifestări între cele două. Simptomele pneumoniei virale variază mult, astfel că la unii bolnavi se manifestă ușor, eventual doar cu o febră mică, iar la alții evoluează rapid către insuficiență respiratorie. Această suferință apare când schimbul de oxigen și dioxid de carbon nu se mai face eficient în plămâni și apar dificultăți de respirație (respirație rapidă), tulburări de ritm cardiac, transpirații, oboseală și somnolență. Cei care ajung la insuficiență respiratorie au nevoie de ventilație mecanică. 

Ce este pneumonia atipică provocată de noul coronavirus?

Aproximativ 80% dintre cei infectați cu noul coronavirus au simptome ușoare și moderate de COVID-19 și se recuperează fără tratamente specifice, potrivit datelor Organizației Mondiale a Sănătății. Cu toate acestea, aproximativ 6% dintre cei cu test pozitiv pentru coronavirus care ajung în spitale fac o formă severă de boală, cu pneumonie. Vârstnicii și persoanele cu boli preexistente precum hipertensiune arterială, diabet, bolile cardiovasculare, renale, hepatice și autoimune sunt mult mai predispuse la complicațiile severe ale COVID-19.

Pneumonia din COVID-19 este cea mai frecventă complicație a acestei noi infecții virale. Ea este numită „atipică” fiindcă nu corespunde criteriilor clinice și radiologice de „pneumonie clasică”, având câteva particularități. 

La primele cazuri depistate în China, s-a vorbit despre pneumonii virale cu aspect atipic, adică aparent virale, pentru că nu a fost găsită nicio bacterie, și cu niște leziuni pulmonare observate care nu intrau în nicio clasificare de infecție virală sau bacteriană clasică. Abia în stadiile avansate ale bolii, apar porțiuni opace care semnalează o inflamație foarte puternică a țesutului pulmonar, asemănătoare celor din pneumoniile virale. O particularitate a acestei pneumonii este tendința de a se distribui spre periferia plămânilor, la marginea lor”, explică dr. Ciprian Gigea. 

În cele mai multe cazuri, pneumonia care apare în infecția cu noul coronavirus se manifestă ca orice altă pneumonie: cu  febră, tuse uscată, dificultăți de respirație, o stare de oboseală nejustificată. „Pneumonia din COVID-19 nu are simptome specifice, nu diferă cu nimic față de alte pneumonii virale și asta este ceea ce o face foarte greu de diferențiat. Ea pare să fie asociată cu o simptomatologie mai severă, dar acest lucru nu este garantat. De altfel, sunt cazuri în care pneumonia din COVID-19 nu are simptome. Un studiu efectuat în China arăta că 50% dintre pacienții asimptomatici cu test pozitiv pentru boală aveau pneumonie vizibilă pe CT. Este un lucru alarmant, care face ca boala să fie dificil de diagnosticat”, spune dr. Ciprian Gigea.

Pneumonia din COVID-19 poate apărea din prima zi a apariției simptomelor de infectare cu noul coronavirus sau la câteva zile distanță. 

Pe măsură ce severitatea pneumoniei crește și leziunile pulmonare se înmulțesc, simptomele se accentuează: febra crește sau cedează mai greu la antitermice, se alterează starea generală, se accentuează astenia și senzația de lipsă de aer. În funcție de starea generală a bolnavului, de bolile asociate ale acestuia, pneumonia poate avansa către dificultăți severe de respirație și apariția hipoxiei (scăderea cantității de oxigen din țesuturi). 

Când se ajunge la ventilație mecanică și terapie intensivă

Când cantitatea de oxigen din țesuturi continuă să scadă și plămânii nu mai sunt ventilați corespunzător, bolnavul cu COVID-19 necesită ventilație mecanică. Dacă pneumonia avansează, bolnavul nu mai poate respira singur și oxigenul suplimentar nu mai este suficient, așa încât el trebuie transferat într-o secție de Anestezie Terapie Intensivă (ATI), pentru a fi intubat. 

Sunt situații în care bolnavul ajunge la spital într-o stare precară, adică atunci când are deja febră, simte că se sufocă, are tensiune foarte mică, are o stare generală alterată, nu se mai poate ține pe picioare, iar peste toate acestea, are și boli asociate. Singura cale de a-l restabili într-o astfel de situație este internarea imediată într-o secție ATI. Dificultatea în tratarea acestei boli este că se ajunge de foarte multe ori rapid la necesitatea de suport respirator și ai nevoie în permanență de ATI. Asta exclude de la început foarte multe spitale care nu pot susține astfel pacienții”, spune dr. Ciprian Gigea.

În cele mai severe forme de COVID-19, coronavirusul afectează și alte organe, cel mai des rinichii, dar și ficatul sau inima. „Până la 20% dintre bolnavii cu pneumonie ajung să aibă o formă severă, iar 5% dintre aceștia fac forma extremă, cu insuficiență de organe și șoc septic – când infecția declanșează o inflamație generală în organism și acesta se prăbușește: scad tensiunea, frecvența cardiacă și capacitatea respiratorie. Toate acestea apar cel mai frecvent la persoanele în vârstă, care au de regulă și boli asociate, precum cele cardiovasculare, renale, hepatice sau hipertensiunea arterială”, potrivit dr. Ciprian Gigea. 

Cât de repede se agravează pneumonia din COVID-19 este încă unul dintre motivele pentru care medicii o consideră diferită de celelalte tipuri de pneumonie. „Uneori, poate evolua foarte bine, iar în a 10-a sau a 12-a zi, starea bolnavului poate să se deterioreze subit. Nu știm încă de ce unii pacienți evoluează bine și alții nu, chiar dacă nu au boli asociate sau au aceeași vârstă. Bolnavul poate avea leziuni puține astăzi și în ziua următoare, plămânii să fie plini, chiar dacă nu are simptome mai severe. 

Se pare că, de multe ori, tratamentul de susținere a respirației prescris în alte pneumonii virale nu este suficient în pneumonia din COVID-19, de unde și rata mai mare de deces. Este atipică tocmai pentru că nu s-a descoperit niciun pattern imagistic. Este atipică și pentru că la unii evoluează bine, iar la alții, sever și rapid. Se pare că nici vârsta nu mai este neapărat un criteriu. În Italia, pneumonia din COVID-19 evoluează rapid și sever inclusiv la tineri. Este o boală despre care nu știm încă foarte multe. Este posibil să existe și un factor genetic”, crede specialistul. 

Plămânii suferă leziuni ireversibile

Orice boală pulmonară care ajunge la stadii foarte severe, cum se întâmplă de multe ori în COVID-19, poate lăsa după vindecare leziuni ireversibile, care scad capacitatea pulmonară. Tot experții chinezi au fost cei care au tras primele concluzii cu privire la efectele pe care pneumonia severă le are asupra aparatului respirator. 

„Este încă prea curând să spunem în ce măsură își pierd funcția pulmonară bolnavii vindecați, dar un studiu din China susține că aproximativ 30% dintre ei au rămas cu un deficit pulmonar. Dacă se ajunge la sepsis sau la detresă respiratorie acută (o senzație de sufocare severă), riscul de leziuni este mare. Forma de detresă dată de COVID-19 este diferită de cea clasică provocată de orice altă infecție. Ea nu pare să aibă aceleași mecanisme ca detresa obișnuită, nu răspunde bine la tratamentul ventilator agresiv, ba uneori acesta face mai mult rău pacienților. Specialiștii italieni au ajuns la concluzia că o ventilație mai blândă și mai lentă, de durată, are șanse de reușită mult mai mari decât abordarea clasică. Pentru un sistem de sănătate deja supraaglomerat, aceasta nu este o veste prea bună, dar, deocamdată, nu sunt alternative”, mai spune dr. Ciprian Gigea.

 

Sursa: smartliving.ro/pneumonie/

Adaugă comentariu