Scleroza multiplă, boala cu o mie de fețe care atacă femeile tinere

Scleroza multiplă (SM) este o boală neuroinflamatorie cronică, autoimună, multifactorială, care se asociază cu afectarea mielinei (teaca ce învelește prelungirile neuronilor numite axoni) din sistemul nervos central (creier și măduva spinării) și cu neurodegenerare, prin leziuni și pierderi axonale și cu progresia impredictibilă a dizabilității fizice și cognitive, ca și consecință a acestor leziuni, scrie csid.ro 

Debutează în general la persoane tinere (20-40 de ani), în cazuri mai rare și la copii sau adolescenți, raportul femei:bărbați fiind de 3:1. Are grad mare de variabilitate în ceea ce privește evoluția bolii și răspunsul la terapiile specifice modificatoare ale bolii.

Nu este o afecțiune cu transmisie genetică, riscul de a avea un copil cu scleroză multiplă fiind de 2-3% dacă unul dintre părinți a fost diagnosticat cu această boală, și de 12-30% dacă ambii părinți au scleroză multiplă.

Sunt mai multe forme clinice de scleroză multiplă: sindromul clinic izolat (CIS), scleroza multiplă recurent remisivă (SMRR) care este forma cea mai frecvent întâlnită, scleroza multiplă primar progresivă (SMPP) (10% din cazuri), scleroza multiplă secundar progresivă (SMSP) – formă în care se transformă în 10-15 ani de evoluție forma de SMRR. De asemenea, există și forme diferite în funcție de gradul de activitate al bolii (inactivă, activă, foarte activă, înalt activă, extrem de activă, severă rapid evolutivă etc).

Simptomele sclerozei multiple pot fi foarte numeroase și variate, ele fiind determinate de sediul leziunii demielinizante, și pot surveni repetitiv sau pot fi permanente pe parcursul evoluției bolii. Acestea pot include:

• tulburări de vedere (scăderea vederii la un ochi, vedere încețoșată, vedere dublă)

• oboseala exagerată fără motiv (fatigabilitate)

• tulburări de sensibilitate (scăderea sensibilității, anestezie, amorțeli, înțepături, furnicături, senzație de arsură, durere)

• deficite motorii (scăderea forței musculare sau pareze la nivelul membrului superior sau inferior)

• asimetrie facială (pareză facială)

• tulburare de înghițire, tulburare de articulare a cuvintelor (disartrie) sau de limbaj (afazie)

• tulburări de mers

• creșterea tonusului muscular (spasticitate)

• tulburări de echilibru și coordonare, amețeli, vertij

• tulburări sfincteriene (incontinență urinară sau pentru materiile fecale, imposibilitatea de a urina)

• tulburări de dinamică sexuală

• intoleranța la căldură (fenomenul Uhthoff)

• anxietate, depresie, apatie, frustrare, scăderea încrederii și a stimei de sine

• tulburări ale memoriei, atenției, concentrării, declin cognitiv

Neurologul, pe lângă o anamneză amănunțită (istoricul medical al pacientului) și un examen clinic neurologic complet, va recomanda un set de analize, examene imagistice prin rezonanță nucleară (IRM) cerebral și pentru măduva spinării, va efectua o puncție lombară și potențiale evocate vizuale, acustice și/sau somestezic (cu ajutorul lor apreciindu-se viteza de transmitere a impulsului nervos și amplitudinea acestuia).

Tratamentul este unul personalizat. Nu există o schemă universal valabilă!

Vezi continuarea pe csid.ro