La mulți ani, Camelia Bivol!

Să nu credeți că nu-mi iubesc copiii. Când erau mici, îi pupăceam de zeci de ori pe zi. Azi, că sunt mai mari, îi sărut imaginar, pentru că, mai rar sunt pe acasă, iar grijile pentru cele care sunt fiicile mele sunt cu totul altele, decât atunci când erau, mai întotdeauna, în brațele mele.

Nu scriu aceste rânduri pentru a-mi etala sentimentele față de copiii mei, nici pentru a mă „afișa” cât de bună am fost și sunt ca mamă, și nici pentru a vă demonstra ce înseamnă a-ți iubi enorm copiii. Scriu, pentru că mi-a venit s-o fac, pentru un copilaș-minune, care nu mi-e deloc străin sufletului: Camelia, nepoțica mea din partea fratelui, cu șaisprezece ani mai mic decât mine, pe care, pentru că, eram cea mai mare dintre cei șase frați, l-am dădăcit cum ar putea doar o soră mai mare. Fețișoara rotundă și bolfoșică a frumoasei Camelia îmi aminteșete cu drag de anii de adolescență, pe care-i petreceam mai mult cu el și sor-mea geamănă în brațe, la plimbare, legănându-i până la infinit cu perna pe picioare, pentru a le chema mai repede somnul, sau chemându-i la jocuri de tot felul, inventate tot de noi, ca să ne mai treacă puțin din timpul petrecut cu ei.

De cum s-a născut, puiul ăsta de copil, pozele ei ocupă un loc aparte în arhiva telefonului meu mobil, iar când mă simt stresată, ochișorii ei din poze îmi mângâie privirea, dorind parcă să-mi reâncarce bateriile cu noi puteri și dragoste de viață! O strig, vorbesc cu ea, mă maimuțăresc în fața chipului din poze, până și ai mei mă cred ciudată în momente de acest gen, privindu-mă detașat. „Ei și ce?”, îmi zic eu fără jenă. Camelia mi-e mai mult decât o nepoată de pe frate, poate mi-e soră..., chipul ei amintindu-mi-l cu drag pe Sergiu micuț și rotunjel la față, care azi e bărbat în toată legea și e tatăl acestui îngeraș, care îmi face viața mai veselă și colorată!

Draga noastră, Camelica, după ce, în fiecare lună, exact în a treia zi la număr, părinții tăi îți creau adevărate sărbători, pentru a însemna cu dragoste fiecare lunișoară din primul tău an din viață, uite că am ajuns să sărbătorim prima Ta Zi de Naștere! Să crești mare, puiule, să ai parte de multe clipe frumoase pe parcursul vieții tale, să-ți dea Domnul multă sănătate, vise împlinite și mulți, mulți ani, alături de frumoșii tăi părinți: Sergiu și Cristina Bivol, cu tot ce vă doriți! La mai mult și la mai mare, puiule!

                                                                                                   Eleonora STĂNCUȚĂ