Ce este hCG (beta-hCG) și de ce este supranumit „hormonul sarcinii”

În timpul sarcinii, corpul femeii trece prin numeroase transformări, susținute de un complex de hormoni. Unul dintre cei mai importanți este gonadotropina corionică umană, cunoscută sub numele de hCG sau beta-hCG. Acest hormon joacă un rol crucial în susținerea sarcinii încă din primele zile după concepție.

Rolul hormonului hCG în sarcină

Odată ce ovulul fecundat se implantează în uter, hCG-ul este produs de celulele placentei. Acesta stimulează secreția de estrogen și progesteron, esențiale pentru menținerea sarcinii, și ajută la suprimarea sistemului imunitar pentru a permite dezvoltarea fătului.

Cum funcționează testele de sarcină

Testele de sarcină, fie de sânge, fie de urină, detectează prezența hormonului hCG în organism.

• Testul calitativ indică prezența sau absența hCG în sânge.
• Testul cantitativ (beta-hCG) măsoară nivelul exact de hCG din sânge.

Testele de urină de tipul celor disponibile în farmacii detectează hCG-ul cu ajutorul unor anticorpi care reacționează cu subunitățile hormonului, provocând apariția unei linii colorate dacă testul este pozitiv.

Valorile hCG în sarcină – Ce este normal?

Valorile beta-hCG cresc rapid în primele săptămâni, dublându-se la fiecare 48-72 de ore. Acestea ating un vârf între săptămânile 8-11, apoi încep să scadă treptat.

Valori orientative beta-hCG pe săptămâni de sarcină:

• 3 săptămâni: 5-50 mIU/ml
• 4 săptămâni: 5-426 mIU/ml
• 5 săptămâni: 18-7.340 mIU/ml
• 6 săptămâni: 1.080-56.500 mIU/ml
• 7-8 săptămâni: 7.650-229.000 mIU/ml
• 9-12 săptămâni: 25.700-288.000 mIU/ml
• 13-16 săptămâni: 13.300-254.000 mIU/ml
• 17-24 săptămâni: 4.060-165.400 mIU/ml
• 25-40 săptămâni: 3.640-117.000 mIU/ml

Femeile care nu sunt însărcinate au, în general, un nivel de 0-5 mIU/ml. În postmenopauză, acesta poate ajunge până la 8 mIU/ml.

Ce înseamnă valorile anormale ale hCG?

Valori prea mari:

• Calcul greșit al vârstei sarcinii
• Sarcină multiplă
• Sarcină molară

Valori prea mici:

• Sarcină extrauterină
• Avort spontan
• Calcul incorect al vârstei gestaționale

Ce să faci dacă bănuiești că ești însărcinată

Simptomele timpurii includ lipsa menstruației, balonare, greață, dureri de sâni, oboseală și urinare frecventă. Pentru confirmare, fă un test de sarcină și mergi la medicul de familie pentru trimitere către un ginecolog.

Investigații după confirmarea sarcinii

1. Prima consultație prenatală

Se recomandă programarea la ginecolog în primele 6-8 săptămâni. Medicul va realiza o anamneză, examen fizic și va recomanda primele analize.

2. Analize de sânge

• Hemoleucograma completă: detectează eventuale anemii
• Grupa sanguină și Rh: pentru a evita eventuale incompatibilități
• Teste infecțioase: HIV, hepatită B, sifilis, rubeolă
• Glicemie: pentru depistarea diabetului gestațional
• Fier și vitamina D: evaluarea eventualelor carențe

3. Analize de urină

Detectează infecții urinare sau posibile semne de preeclampsie (proteine în urină).

4. Ecografie timpurie

Realizată între săptămânile 6-12, ecografia confirmă sarcina, stabilește vârsta gestațională și identifică riscurile de anomalii prin screeningul de trimestru I.

5. Screening genetic (opțional)

Testele NIPT sunt recomandate în cazuri de risc genetic sau la femeile peste 35 de ani. În caz de risc crescut, se poate recomanda amniocenteza.