Ce este de ajutor și ce nu prea la stimularea lactației

Fiecare mamă își dorește să-i ofere puiului ei tot ce e mai bun în viață. Alăptarea este, pentru multe dintre femei, o piatră de încercare la început de drum. Uneori, lucrurile se desfășoară lin și fără probleme, dar sunt și situații în care „laptele vine mai greu”. În contextul în care 1-7 august este declarată și Săptămâna Mondială a Alăptării, am decis să vă oferim mai multe articole utile despre acest proces minunat. Astfel, haideți să vedem ce funcționează și ce nu în stimularea alăptării, ce sfaturi dau specialiștii și ce poate ajuta, cu adevărat, stimularea lactației.

Mituri demontate de specialiști

„Nu am lapte!”

Jack Newman, autorul celebrului „Ghid pentru alăptare”, spune că nu există mamă care să nu aibă lapte deloc. Numai 2% din femei nu pot alăpta. Studiile bazate pe dovezi spun că 98% dintre mame pot să-și alăpteze copiii dacă își doresc acest lucru, dacă dețin informații corecte, dacă se bucură de susținerea familiei, a cadrelor medicale, a comunității în care trăiesc și, bineînțeles, dacă apelează la ajutor atunci când apar anumite probleme de alăptare.

În categoria celor 2% dintre mamele care nu pot alăpta se află cele care au anumite boli/afecțiuni sau cele care sunt despărțite de copilul lor.

„Nasc prin cezariană, nu pot să alăptez!”

Specialiștii recomanda ca nou-născutul să fie pus la sân imediat ce este posibil. Operația de cezariană nu este contraindicație de alăptare. Atașarea la sân a nou-născutului ce a venit pe lume prin cezariană este identică cu a copilului născut natural. Copilul născut prin cezariană (sănătos și la termen) se va comporta la sân, la fel ca și copilul născut natural.

„Sugarul trebuie pus la sân câte 20 de minute, la interval de 3 ore”

În prezent, se recomandă alăptarea la cerere, căci un sugar sănătos știe cel mai bine când îi este foame, cât are nevoie să sugă, când este sătul. „Prin alăptarea la cerere prevenim apariția obezității, respectând nevoile copilului, și nu impunând consumul unei anumite cantități doar pentru că aceea este recomandarea pentru vârsta sau greutatea lui. Cifrele din cărți au valoare orientativă, fiecare copil este unic și are nevoi diferite de ale celor din jur. Un sugar poate suge 1-2 minute de sete, apoi să sugă de foame după jumătate de oră un timp mai îndelungat. Atât timp cât creșterea ponderală respectă o anumită curbă pe graficul de creștere, nu este nevoie să intervenim” spune Ilinca Tudose-Tranulis, pediatru și consultant certificat internațional în lactație.

„Nu am voie să mănânc fructe sau anumite legume pentru că bebelușul va avea colici”

Nimic mai fals! Alăptarea nu este o boală, este o etapă fiziologică, mama poate consuma orice aliment, dar cu moderație. Mama care alăptează poate avea o dietă variată și echilibrată, urmărind eventualele efecte asupra copilului. Jack Newman sfătuiește mamele să nu evite nicio mâncare. „Dacă vi se pare că anumite alimente deranjează copilul, încercați să le evitați ca să vedeți ce se întâmplă. Dar nu vă așteptați să vedeți imediat o reacție a copilului la acele mâncăruri. Pentru că nu au, în majoritatea cazurilor” precizează Jack Newman.

„Nu am voie să iau medicamente!”

Este o mare frică cu medicamentele în timpul alăptării pentru că pe prospect scrie că se dau „la indicația medicului”. De multe ori, doctorii preferă să oprească alăptarea. „Am auzit de alăptare întreruptă pentru niște picături în ochi, ceea ce este îngrozitor. Majoritatea medicamentelor sunt premise în alăptare, însă medicii au grijă de mamă, nu de copil, și preferă să întrerupă. Doar medicamentele pentru chimioterapie și TBC contraindică alăptarea. În rest, în orice afecțiune se poate găsi un tratament permis în alăptare”, a declarat dr. Ilinca Tranulis. Ea recomandă mămicilor care au dubii asupra acestui subiect să discute cu consultanți în alăptare și să caute pe site-uri specializate pe acest subiect.

„Pe prospect nu scrie PERMIS ÎN ALĂPTARE, pentru că medicamentele nu sunt testate pe gravide sau femei care alăptează, însă practica ne învață altceva”, a mai completat specialistul în alăptare Ilinca Tranulis.

Cele mai eficiente metode de stimulare a lactației

Suptul copilului. Nimic pe lume nu poate stimula producția de lapte mamar cum o poate stimula suptul copilului. Organismul uman are această capacitate magică de a se regla fără ca noi să ne dăm seama și de a oferi puiului de om ceea ce are nevoie. Secreția de lapte matern se bazează pe cerere și ofertă: atâta vreme cât copilul suge – cere, organismul mamei va produce laptele de care bebelușul are nevoie.

Atașarea corectă la sân. Aceasta este cea mai comună cauză a producerii unei cantități insuficiente de lapte matern. O tehnică defectuoasă de alăptare – atașarea incorectă face copilul să nu sugă prea mult, ci doar să suzeteze sânul, caz în care organismul mamei nu înregistrează cerere și, prin urmare, nu mai produce suficient lapte. Multe mame, bunici, mătuși sau chiar cadre medicale spun, în acest caz, că este vorba despre un „copil leneș”. Jack Newman spune în cartea sa, „Ghidul pentru alăptare”, că nu există copii leneși. Ei au reacții în funcție de fluxul de lapte.

O atașare ideală la sân, conform „Ghidului de alăptare” are trei caracteristici:

- bărbia bebelușului atinge sânul, însă nasul nu. Dacă bebelușii pot respira chiar și atunci când nasul le este îngropat în sân, nu înseamnă că un nas îngropat în sân este de dorit;

- bebelușul acoperă mai mult din areolă cu buza de jos decât cu buza de sus;

- întregul corp al bebelușului este înclinat ușor în sus, astfel încât să se poată uita la mama sa.

Compresia sânului. Aceasta poate fi o metodă foarte utilă care îl ajută pe bebeluș să primească mai mult lapte: în timp ce bebelușul este la sân, apeși sânul cu mâna. Este important să ne dăm seama când bebelușul suge și nu doar suzetează la sân. Compresia nu trebuie folosită când bebelușul suge foarte bine sau destul de bine. Pe măsură ce sug, bebelușii vor suzeta tot mai mult și vor suge mai puțin – lucru absolut normal, fiind o reacție la încetinirea fluxului de lapte.

Cum se realizează compresia sânului:

Asigurați-vă că faceți diferența între momentul în care bebelușul suge și cel în care suzetează. Când suzetează în cea mai mare parte a timpului, dar ia totuși câteva pauze pe măsură ce suge, puteți începe compresia. Nu comprimați când nu suge deloc sau când suge bine!

Puneți degetul mare pe o parte a sânului și cele patru degete pe cealaltă parte, cât mai departe de areolă. Pe măsură ce bebelușul suge, strângeți degetul mare și celelalte degete, comprimând sânul. Presiunea trebuie să fie fermă, dar nu dureroasă. În cazul în care compresia funcționează, bebelușul va începe să sugă din nou. Mențineți o presiune constantă atâta timp cât bebelușul suge, apoi eliberați când vedeți că încetează.

După ce ați eliberat presiunea, bebelușul se va opri probabil din supt. Așteptați să înceapă din nou – nu este nevoie să îl încurajați, va începe de unul singur. Dacă bebelușul începe să sugă și suge efectiv, nu este nevoie să folosiți compresia. Când vedeți că băutul încetinește din nou, începeți iarăși compresia.

Folosiți suplimente care cresc producția de lapte (galactogoge). Jack Newman recomandă în „Ghidul pentru alăptare” atât plante medicinale, cât și medicamente, în funcție de situație. Totuși, susține dr. Newman, medicamentele ar trebui să fie ultimul pas (și numai la indicația medicului) după ce s-au traversat toate etapele de mai sus fără niciun rezultat.

Informații: totuldespremame.ro

Foto simbol: babyzzz.ru