Mâncare gătită acasă sau specială pentru bebeluși? Vezi ce să alegi pentru copilul tău

Odată cu începerea diversificării multe mămici își pun întrebarea: să încep să-i gătesc copilului acasă sau să-i ofer mâncare concepută special pentru bebeluși? În ceea ce urmează vedeți opinia Ninei Stănică, mămică și co-fondatoarea grupului Pici Mâncăcioși.

Odoraș subliniază că înainte de a lua o decizie privind alimentația piciului este bine să vă informați din diverse surse ca să vă asigurați că-i oferiți tot de ce are nevoie micuțul.

În mod normal, în jurul vârstei de 6 luni, când se începe diversificarea, majoritatea mămicilor stau acasă în concediul de îngrijire a copilului. E foarte ușor să gătească acasă mâncare copilului, mai ales dacă diversificarea e abordată în mod corect. Din experiența mea de un an și jumătate pe grupuri de diversificare atât din Moldova, cât și din România, am constatat cu tristețe că prea puține sunt mămicile care se documentează din timp despre diversificare și citesc informații din surse sigure.

Bântuie multe articole pe internet, cu informații controversate și neactualizate. La fel de strategic sunt amplasate și rafturile cu mâncare specială de bebeluși, lângă raionul scutece, jucării și alte lucruri pentru copii. Îți sar în ochi de fiecare dată când mergi la cumpărături, ți se întipăresc pe retină mesajele puternice transmise de pe cutii și abia aștepți să vină momentul diversificării ca să le cumperi. În același timp, mergi la medicul de familie sau la pediatru, vezi diverse broșuri și afișe de la marii producători, ți se confirmă oarecum un mesaj, iar dacă medicul e de rea-credință, îți va recomanda să începi diversificarea cu borcănașele din comerț cu mesajul „vezi dacă îi place copilului, ca să nu gătești degeaba acasă”. E un pas atât de mic ca să cazi în capcana produselor speciale pentru bebeluși și a comodității.

Din păcate, am observat destule produse care încurajează începutul diversificării precoce de la 4 luni. Sunt multe mămici care nu alăptează din diverse motive și atunci se gândesc că mai bine încep să-i hrănească de la 4 luni, când sistemul digestiv și flora intestinală nu sunt în totalitate pregătite pentru solide, decât să le dea lapte praf. În același timp,  medicii de familie/pediatrii fac recomandări nepotrivite și neactualizate. E trist când informații care ar trebui să le auzim în cabinetul medical, le citim pe internet de pe site-urile oficiale.

Cerealele sau vestitele terciuri, e un alt truc de marketing. În primul rând, ar trebui să scoatem din vocabular cuvântul terci. Din punctul meu de vedere, terciul e o rămășiță nostalgică de pe timpul URSS-ului, când exista o anumită limitare și lipsă de produse pe rafturile magazinelor. Cuvântul corect folosit ar trebui să fie cereale. Cerealele ar trebui să facă parte din meniul zilnic al copiilor și nu se limitează doar la acele crupe măcinate și fierte în apă sau lapte. Copiii sunt capabili să mănânce de la 6 luni cereale simple, fără a fi măcinate, doar gătite bine. Ni s-a blocat imaginația de mic dejun doar la terciuri. Cerealele și pseudo-cereale sunt: grâu, bulgur, cus cus, griș, ovăz, orz, orez, porumb, hrișcă, mei, quinoa etc. Cerealele pot fi date la orice masă a zilei sub diverse combinații: orez cu legume, cus cus în lapte cu scortișoară și mix de fructe sau nuci râșnite, mămăligă cu smântână și brânză, biscuiți din fulgi de ovăz cu banană, budincă de mei la cuptor, hrișcă cu carne tocată în sos de roșii și legume, paste cu diverse sosuri și cașcavaluri etc.

Ceea ce se vinde în cutii, costă de 5-6 ori mai scump decât un kg de cereale enumerate mai sus. În același timp, pe lângă cereala mărunțită inutil, se mai adaugă lapte praf, zaharuri sub diverse forme (sirop de porumb, dextroza, sirop de struguri etc.), diverse arome, un amestec de minerale și vitamine, care date la grămadă, ori își inhibă acțiunea unei alteia, ori efectiv îi sunt inutile copilului pentru că își suplinește doza zilnică din celelalte alimente, iar surplusul de vitamine și minerale e eliminat ori depozitat. Ceea ce în timp ar putea crea probleme de sănătate. Dacă găsim o cutie care la ingrediente să conțină doar orez măcinat și fructe uscate, de ce să o cumperi ? Mai sănătos e să cumperi orez simplu, cultură ecologică, să îl hidratezi vreo 6-8 ore ca să iasă arsenicul din el, apoi îl fierbi în lapte/apă și adaugi fructe proaspete.

Cât despre borcănașele cu piureuri, dacă citești lista de ingrediente, găsești o groază de denumiri necunoscute, care nu ar trebui să se găsească într-un piure. Cu toții mâncăm zilnic, iar diversificarea copilului, ar trebui să fie momentul de a schimba și obiceiurile alimentare ale familiei. Dacă fierbi niște legume pentru o supă, scoți câteva legume și le pasezi cu furculița pentru a fi date copilului și chiar nu e cazul să stai să-i gătești separat.

Vedem pe cutii fraze gen „Organic ”, „100% natural”, „recomandat de XZY”, „bogat în vitamine și minerale”. Acestea sunt doar fraze comerciale. E important să nu ne lăsăm păcăliți și să citim cu atenție lista de ingrediente și tabelul valoric. Marea problemă a produselor speciale pentru copii e zahărul. Zahărul e legat de creșterea numărului de copii bolnavi de diabet, obezitate infantilă, cancer, probleme de inima, carii etc. Zahărul creează dependență. De aici vine și o altă problemă, a copiilor care acceptă doar mâncarea din comerț (cereale, biscuiți, piureuri etc.).

Nu e ușor să dezveți un copil obișnuit cu un anumit gust al mâncării. Dacă se dorește trecerea la o mâncare sănătoasă, atunci i se vor scoate treptat aceste produse din meniu. Părinții să fie un exemplu pentru ei, consumând multe fructe crude, mâncare sănătoasă și biscuiți pregătiți acasă. OMS recomandă mâncarea pasată (nu piure), în primele 2 luni de diversificare după care să se facă trecerea la bucăți.

Gestionând diverse grupuri de diversificare și unul de rețete sănătoase pentru întreaga familie (Pici mâncăcioși), am cunoscut multe mămici care au început diversificarea cu stângul și își doresc să adopte o alimentație sănătoasă. Mă bucură faptul că își conștientizează greșeala și sunt deschise să experimenteze gătind acasă. În grupul Pici mâncăcioși, încurajăm gătitul acasă, ne orientăm către rețete rapide și foarte simple, de multe ori cu ceea ce găsim prin frigider. Reutilizăm/transformăm mâncarea refuzată de copil.

În același timp, suntem conștienți că nu avem cu toții mult timp liber și atunci când nu reușim să gătim ceva, mai bine îi oferim un iaurt natural cu fructe sau brânzeturi, decât să-i cumpărăm un iaurt cu fructe din comerț. Atunci când avem treabă toată ziua prin oraș, luăm la pachet fructe și legume crude, mix de nuci, biscuiți sau brioșe. Când călătorim, avem ladă frigorifică și pregătesc câte ceva pentru copil. Facem pauze prin magazine de unde îi pot alege un iaurt natural sau alte produse. Iar când ajungem la destinație, nu e nimic grav dacă copilul va manca mai multe zile la rând simple paste cu smântână și cașcaval sau mămăligă ori un piure de cartofi, omletă. Prin restaurante poți menționa chelnerului să nu adauge sare, zahăr sau alte ingrediente la unele mâncăruri, iar dacă bebelușul e în primele luni de diversificare, aș opta să i se dea mai des lapte decât piure din borcănașe sau biscuiți. Dacă optați să-i oferiți genul dat de produse, citiți cu atenție ingredientele. Mai rar, dar se găsesc și produse acceptabile pentru copii, desigur și prețul va fi pe măsură.

Diversificarea bebelușului sperie la început, dar dacă ne informăm din timp și suntem atenți la ceea ce alege întreaga familie să mănânce, devine mai relaxant și plăcut. Mesele în familie devin un moment prielnic pentru a povesti cum a trecut ziua și ce nou a mai învățat copilul, iar el la rândul său, învață imitându-ne. Multă sănătate și alegeri corecte.

Foto simbol: copilul.ro; mihaistratulat.blogspot.md;

noidoisibebe.ro; mamadematei.ro