Recomandarea specialistului: Când trebuie să mergem cu copilul la logoped

Recomandarea specialistului: Când trebuie să mergem cu copilul la logoped

Când copilul vorbește foarte puțin sau când stâlcește cuvintele, părinții își pun des întrebarea dacă este sau nu nevoie să meargă cu el la logoped. Dacă au părinții motive reale de îngrijorare aflăm de la psihopedagogul și logopedul, Adriana Dumitrașcu din România, care are o experiență de 16 ani în lucrul cu copiii cu deficiențe mintale, moderate și severe.

În cazul în care până la 2 ani copilul nu vorbește deloc sau o face prea puțin față de alți copii de vârsta lui, este important să îl programați la un consult logopedic, pentru mai multe investigații.

Până la vârsta de 3-4 ani, nu trebuie să avem prea multe pretenții de la un copil, dacă acesta nu emite corect anumite sunete. Există posibilitatea, în cele mai multe cazuri, să se autocorecteze în timp, mai ales dacă are ca exemplu adulți sau alți copii mai mari care vorbesc corect. Părintele trebuie să consulte un logoped atunci când observă la copil omiterea, deformarea, înlocuirea, inversarea unuia sau a mai multor sunete, când pronunță corect sunete izolate, dar greșit în cadrul silabei sau a cuvântului, când are un limbaj neinteligibil datorită omisiunii sau inversării cuvintelor etc.

Copiii trec prin faze de dezvoltare diferite – pe care nu le parcurg în același timp – și este normal ca o etapă de evoluție spectaculoasă să fie urmată sau precedată de una de stagnare.

De asemenea, părinții nu trebuie să încurajeze copilul mic să emită incorect sunetele pentru simplul fapt că „este drăgălaș”, ba, din contra, trebuie corectat și ajutat ori de câte ori este cazul. Dacă după vârsta de 4 ani, pronunția incorectă persistă, atunci trebuie de apelat la un ajutor de specialitate. Dacă se întârzie intervenția logopedului, există riscul real ca, odată intrat la școală, să fie necesară intervenția complementară asupra corectării scrisului. Copilul va scrie exact așa cum vorbește, corectarea pronunției va fi dublată de corectarea modului în care scrie, iar terapia să fie mai complicată și mai de durată.

Intervenția logopedică poate începe în anumite cazuri chiar mai devreme de 3 ani (malformații congenitale, hipoacuzie, tetrapareză spastică, alalie, întârziere în dezvoltarea vorbirii, dizartrie etc.).

Este bine să fie prevenite automatismele psiho-lingvistice, profesorul logoped putând interveni în perioada de creșă chiar prin jocuri adecvate vârstei.

Când copilul nu frecventează creșa sau grădinița, părinții și bunicii trebuie să fie informați prin mijloace mass-media sau cursuri asupra necesității de a elabora un limbaj adecvat standardelor normalității. Copilul învață prin joc modalitățile de respirație și fonație, își formează autocontrolul auditiv prin metode ludice.

Într-un final, este extrem de important ca între logoped și părinți să existe o strânsă colaborare: specialistul ține la curent părintele cu modul de abordare a copilului și a tulburării acestuia, cu progresele și stagnările sale și îi oferă explicații cu privire la modul în care trebuie să procedeze acasă. Ceea ce logopedul construiește în timpul unei ședințe de logopedie, părintele va continua acasă.

Sursa: totuldespremame.ro

Adaugă comentariu