Atenție, informații utile despre angine la copii! Când este necesar antibiotic

Angina acută sau amigdalita acută reprezintă o inflamație a mucoasei faringiene și a amigdalelor palatine. Despre aceasta scrie pe pagina clinicii private a medicului pediatru Mihai Stratulat, care oferă mai multe informații despre angine.

Anginele pot fi cauzate de diferite microorganisme: candida (angina micotica), viruși (angina virală sau catarală) și bacterii (angina bacteriană). Fiecare tip de angină se manifestă și se tratează diferit.

În dependență de manifestarea clinică, anginele se împart în câteva categorii (la copii ne interesează 2 cele mai frecvent întâlnite): angina eritematoasă-flegmonoasă (roșu în gât și inflamația amigdalelor) și eritemo-pultacee (roșu în gât și depuneri albicioase sau alb-gălbui pe amigdale).

Angina eritemo-pultacee este cauzată atât de viruși (cel mai frecvent Epstein Barr) cât și de bacterii (streptococ, stafilococ, etc.)

Angina micotică se caracterizează prin depuneri albe pe amigdale, fără febră - nu necesită tratament, de obicei depunerile dispar în 1-2 săptămâni, dacă nu dispar, folosim preparate antimicotice (ex. Nistatina, Fluconazol).

Angina virală (în dependență de tipul de virus) se caracterizează prin gât roșu cu sau fără depuneri și febră 37-40°C. Angina herpetică sau Herpangina evoluează cu vezicule cu lichid sau afte, preponderent pe valul palatin, pe o parte și alta de ovulă (omuleț) - tratament simptomatic: scădem febra și multe lichide + stropim în gât doar dacă copilul acuză dureri și doar la copilul mai mare de 1 an.

Angina bacteriană se manifestă prin gât roșu cu depuneri albe sau alb-gălbui, febră înaltă 39-40°C - necesită tratament cu antibiotic preponderent când este cauzată de streptococ B-hemolitic gr. A (confirmată de laborator prin test rapid la streptococ B-hemoltic gr. A - pozitiv și leucocite mărite în sânge). Antibioticoterapia este obligatorie din cauza unor eventuale complicații care pot apărea în contextul infecției cu streptococ beta hemolitic gr A (la rinichi, la inimă și articulații, e de menționat că în ultimii ani incidența complicațiilor e în continuă scădere). În cazul în care testul iese negativ, iar această angină bacteriană este cauzată de o altă bacterie (ex. stafilococ) se așteaptă a 4-a zi, când febra de obicei cedează (organismul are capacitate suficientă de a lupta cu alte bacterii), în caz contrar (febra se menține înaltă și în a 4-a zi) se dă antibiotic (întotdeauna se începe cu Amoxacilina)!

De reținut:

1. Copilul până la 1 an nu face angină bacteriană!
2. Noi toți suntem purtători sănătoși de bacterii în gât, se tratează cu antibiotic doar atunci când angina bacteriană este activă, adică: prezența obligatoriu clinică infecțioasă - simptome de boală cu febră și odinofagie (dureri la înghițire) și analiză generală a sângelui cu leucocitele crescute pentru limita de vârstă, și nu un frotiu banal efectuat de rutină fără niciun simptom la copil.
3. Un test pozitiv la streptococ și analiza generală a sângelui în limitele normale nu neapărat înseamnă o angină bacteriană streptococică, copilul poate face o angină virală fiind purtător sănătos de streptococ sau o faringită streptococică autolimitată!!! În ambele situații nu e nevoie de intervenit cu Antibiotic.
4. Depunerile albe de pe amigdale nu înseamnă întotdeauna puroi și angină bacteriană, aceste depuneri pot apărea și în angine virale.
5. Investigațiile de laborator necesare pentru a diferenția anginele virale de cele bacteriene cuprind: analiza generală de sânge și testul rapid la streptococ B-hemolitic gr. A.
6. Nu începeți un tratament cu antibiotic până nu confirmați prin analize o angină bacteriană.
7. Durata tratamentului cu AB în cazul anginei bacteriene streptococice confirmată clinic și paraclinic este de 10 zile cu Amoxacilina sau Amoxacilina clavulanat, iar non-streptococică este 7 zile.

Pentru un diagnostic și un tratament corect al anginelor trebuie să vă adresați la medic!

Sursa: facebook. com/KinderMedMD