10 mituri demontate despre bolile cardiovasculare

Bolile de inimă și accidentul vascular cerebral rămân principalele cauze de deces în lume din ultimii 20 de ani. Testele de screening pentru verificarea sănătății inimii sunt extrem de importante.

Dacă crezi în aceste mituri, inima ta poate fi în pericol. 

Mit 1: Sunt prea tânăr ca să mă îngrijorez că voi face cândva un infarct de miocard.

Modul în care trăiești acum va avea un impact asupra riscului de a face boli cardiovasculare mai târziu în viață. 

Încă din copilărie și adolescență încep să se depună pe pereții arterelor depozite de grăsimi denumite plăci de aterom (proces denumit ateroscleroza). Aceasta va duce la îngustarea (stenoza) arterelor. Ateroscleroza arterelor coronare este principala cauză a bolii coronariene (cardiopatie ischemică). Fără o cantitate suficientă de sânge, inima este deprivată de oxigenul de care are nevoie pentru a funcționa corect. Atunci când o placă de aterom se rupe, se formează un cheag de sânge (un tromb) care va bloca artera. În lipsa sângelui oxigenat, acea porțiune din miocard va muri (necroza), determinând un infarct miocardic acut sau un atac de cord. 

Chiar și adulții tineri sau de vârsta medie pot să facă boala coronariană, mai ales ca acum, obezitatea și diabetul zaharat, factori importanți pentru ateroscleroza, sunt din ce în ce mai frecvente la vârste tot mai tinere. 

Mit 2: Este normal să am hipertensiune arterială dacă sunt în vârstă.

Tensiunea arterială tinde să crească pe măsura înaintării în vârstă, însă această tendință „normală”  nu înseamnă că este ceva bun pentru organism. 

Apare deoarece pereții arterelor devin rigizi odată cu înaintarea în vârstă prin depunerea unor depozite de grăsimi (placi de aterom). Arterele rigide forțează inima să pompeze mai tare. Astfel se creează un cerc vicios. Sângele pompat cu forța va deteriora și mai mult pereții arterelor, pe de o parte, iar pe de altă parte, miocardul (mușchiul inimii) suprasolicitat se va contracta cu dificultate și va deveni din ce în ce mai puțin eficient pentru a satisface cerințele de sânge ale organismului. Acesta este mecanismul prin care tensiunea arterială crescută crește riscul de atac de cord (infarct miocardic acut) și accident vascular cerebral (AVC). 

Deoarece hipertensiunea arterială nu produce în general simptome, este important să mergi regulat la medic pentru a o măsura. Dacă valorile tensiunii arteriale sunt mai mari de 140/90 mmHg, medicul cardiolog îți va recomanda un tratament pentru a preveni afectarea organelor, care frecvent poate fi ireversibilă. 

Mit 3: Dacă am diabet nu înseamnă că am un risc crescut să fac o boală cardiovasculară.

Bolile cardiovasculare sunt principala cauză de deces la pacienții cu diabet zaharat. 

Diabetul a fost recunoscut ca factor de risc cardiovascular încă din etapele de început ale Studiului Framingham Heart,  un proiect de cercetare al Universității Boston și al Național Heart, Lung and Blood Institute din Statele Unite. Acest studiu longitudinal a început în anul 1948 și acum se află la a patra generație de participanți. Anterior acestui studiu nu se cunoștea nimic despre epidemiologia bolilor aterosclerotice cardiovasculare sau a hipertensiunii arteriale. În cadrul acestui studiu, s-a constatat că diabetul crește de 2-4 ori riscul de a face un infarct miocardic acut, insuficiența cardiacă, arteriopatie periferică și accident vascular cerebral (AVC) și este asociat cu o mortalitate crescută. Mai mult, diabetul zaharat s-a dovedit a fi un factor de risc pentru bolile cardiovasculare, mai important la femei, comparativ cu bărbații.  

Mit 4: Infarctul miorcadic acut se manifestă în același mod la bărbați și femei.

Deși majoritatea pacienților simt durerea clasică din infarctul miocardic acut - acea senzație intensă de apăsare sau presiune la nivelul toracelui, ca și cum „un elefant s-a așezat pe pieptul lor”, există și manifestări atipice, care sunt mult mai frecvente la femei. 

Acestea sunt simptome subtile, care încep cu trei sau patru săptămâni înainte de diagnosticul infarctului miocardic. În anul 2003, un studiu publicat în revista medicală Circulation a examinat simptomele a 515 femei (cu vârsta medie de 66 de ani) pe care le-au avut anterior unui atac de cord. Cercetatorii au descoperit că timp de cel puțin o lună înainte de evenimentul coronarian acut, 70% dintre femei au prezentat oboseala neobișnuită și aproape 50% au avut o stare de slăbiciune, tulburări de somn sau dificultate în respirație. Mai mult, 43% dintre femei nu au avut durere în piept în momentul atacului de cord. Greața și/sau disconfortul abdominal pot fi, de asemenea, simptome atipice ale unui infarct miocardic la femei. Sigur, nu toate simptomele atipice înseamnă infarct miocardic. Este important să fie analizate în context. Însă dacă ai factori de risc cardiovasculari sau dacă aceste manifestări sunt noi, sună de urgență la 112! Mai bine să greșești diagnosticul, însă să fii în siguranță, decât să fie prea târziu!

Mit 5: Nu există colesterol bun.

Un anumit tip de colesterol este esențial pentru sănătatea organismului. Corpul are nevoie de colesterol pentru structura celulelor și sinteza anumitor hormoni. Colesterolul circulă în sânge legat de proteine sub fomă de lipoproteine. Există 2 tipuri de lipoproteine:

• LDL (low-density lipoprotein) - colesterol, care mai este cunoscut sub denumirea de colesterol „rău” - reprezintă cea mai mare parte a colesterolului din organism. Un nivel crescut de LDL-colesterol crește riscul de infarct miocardic acut și accident vascular cerebral (AVC).
• HDL (high-density lipoprotein) - colesterol, cunoscut sub denumirea de colesterol „bun” - transportă colesterolul înapoi în ficat, de unde va fi eliminat din organism. Un nivel crescut de HDL- colesterol poate scădea riscul de boli cardiovasculare.

Deoarece nu poți simți că ai colesterol „mare”, Asociația Americană a Inimii recomandă să faci regulat, la fiecare 5 ani, începând cu vârsta de 20 de ani, o analiză de sânge pentru a verifica nivelul de colesterol din sânge (profilul lipidic). 

Mit 6: Dacă am fost diagnosticat cu boală coronariană nu ar mai trebui să mănânc deloc grăsimi.

Este adevărat că ar trebui să ai o alimentație săracă în grăsimi saturate (carne roșie, carne de pasăre, unt, produse lactate grase), grăsimi parțial hidrogenate sau grăsimi trans (margarină, produse procesate, fast-food, produse de patiserie, chips-uri). Însă alte tipuri de grăsimi, și în mod special grăsimile nesaturate care se găsesc în uleiurile vegetale și alte alimente, sunt benefice. De altfel, dacă mănânci de 2 ori pe săptămână pește bogat în acizi grași omega-3, cum ar fi somon, păstrăv, ton, macrou și sardine, riscul de a face o boală cardiovasculară se reduce. Include în dieta ta produse lactate cu conținut redus în lipide (1.5%), pește gras, nuci și ulei de măsline. Dacă mănânci carne, alege carnea slabă și îndepărtează pielița la carnea de pasăre.  

Mit 7: Pot reduce riscul de a suferi de boală coronariană dacă iau suplimente alimentare și vitamine.

Studiile clinice privind suplimentele de vitamine antioxidante E, C și beta caroten nu au demonstrat un beneficiu sau au fost realizate prin metode care nu au permis formularea unei concluzii clare. Asociația Americană a Inimii a specificat că nu există dovezi științifice care să justifice utilizarea acestor vitamine pentru prevenirea sau tratarea bolilor cardiovasculare. Organismul absoarbe cel mai bine vitaminele și mineralele atunci când acestea sunt dobândite din alimente. De aceea, pentru a te asigura că obții necesarul de vitamine și minerale de care ai nevoie, mănâncă o varietate de alimente nutritive. Cum știi asta? Farfuria ta să conțină toate culorile curcubeului!  

Mit 8: Un „mic” infarct de miocard nu este ceva grav.

Infarctul de miocard poate varia în funcție de cât de mult țesut miocardic este deprivat de sânge. Un infarct de miocard mic poate să nu fie ceva grav pentru funcția mușchiului inimii și ar putea chiar să treacă neobservat. Însă este un semn de alarmă extrem de important care semnifică faptul că ai deja boala coronariană (cardiopatie ischemică) și că următorul atac de cord ar putea să-ți producă moartea. De aceea, este important să reduci riscul de a suferi un nou infarct miocardic acut, mergând regulat la controale la medicul cardiolog, urmând tratamentul recomandat și schimbându-ți stilul de viață într-unul sănătos.

Mit 9: Dacă fumez de ani de zile, nu mai pot să fac nimic pentru a reduce riscul de boală cardiovasculară.

De fapt poți - dacă încetezi să mai fumezi. Beneficiile renunțării la fumat, indiferent de vârstă sau de câte țigări ai fumat până atunci, vor începe la scurt timp după ce nu mai fumezi: 

• După 1 an - riscul de infarct miocardic se reduce la jumătate, comparativ cu cel al unui nefumător. 
• După 5-10 ani - riscul de a avea un accident vascular cerebral este asemănător cu cel al unui nefumător.
• După 15 ani - riscul de boală coronariană este egal cu cel al unei persoane care nu a fumat niciodată.

Mit 10:  Chirurgia cardiacă îmi va „repara” inima.

Dacă ar fi atât de simplu! Intervențiile de revasculare a arterelor coronariene, precum angioplastia și intervenția chirurgicală de bypass, restabilesc fluxul sanguin la nivelul inimii și ameliorează durerea toracică (angina pectorală) și îmbunătățesc calitatea vieții pacientului, dar nu „repară” boala care stă la baza cardiopatiei ischemice - ateroscleroza, care înseamnă îngustarea arterelor ca urmare a depunerii unor depozite de lipide pe pereții vaselor.

Dacă factorii care au cauzat ateroscleroza nu sunt controlați (de exemplu, sedentarismul, supraponderea sau obezitatea, alimentația nesănătoasă, fumatul și colesterolul ridicat), procesul de ateroscleroză va continua, cu reapariția anginei pectorale sau chiar a unui nou infarct miocardic acut sau a unui accident vascular cerebral.

De aceea, după intervenția de revasculare este important să menții un stil de viață sănătos: să nu fumezi, să mănânci sănătos (dieta mediteraneană), să faci regulat o activitate fizică în limita tolerabilității, să menții o greutate sănătoasă (optim un IMC<25kg/m2), să consumi alcool moderat și să reduci stresul. În plus, controlul strict al factorilor de risc cardiovasculari (colesterol ridicat, hipertensiune arterială și diabet) este foarte important.

Sursa: reginamaria.ro