Lactostaza la mame: cauze, simptome, tratament și prevenție eficientă

Lactostaza la mame

Chiar și mamele cu experiență se pot confrunta cu dificultăți în alăptare, unele suficient de grave încât să ducă la întreruperea acesteia. Astăzi discutăm despre una dintre cele mai frecvente probleme — lactostaza, cu accent pe cauze, diagnostic și tratament.

Ce este lactostaza

Lactostaza reprezintă stagnarea laptelui în sânii unei mame care alăptează, ceea ce duce la apariția unor simptome neplăcute. Apare atunci când laptele nu mai circulă liber prin canalele galactofore. Dacă nu se intervine rapid, această problemă poate duce la mastită.

Clasificarea lactostazei

Lactostaza poate fi unilaterală (afectează un singur sân) sau bilaterală (afectează ambii sâni). În cazul celei bilaterale, durerile sunt resimțite mai intens.

Mai este clasificată și ca primară sau secundară. Poate apărea imediat după naștere, când producția de lapte este mare, iar bebelușul suge puțin. De asemenea, lactostaza se poate repeta de mai multe ori pe parcursul alăptării.

Cauzele lactostazei

Cauzele pot fi interne, legate de organismul mamei:

• funcționare deficitară a fibrelor musculare ale sânului,
• probleme hormonale,
• lapte prea vâscos,
• canale galactofore subțiri,
• alte particularități anatomice.

Dar pot fi și cauze externe:

• atașarea incorectă a copilului la sân, ceea ce duce la golirea incompletă a glandei mamare,
• alăptări rare sau separarea temporară de copil,
• îmbrăcăminte strâmtă sau care presează pieptul,
• tehnică greșită de muls,
• folosirea frecventă a suzetei sau biberonului, care poate reduce suptul eficient,
• alimente care cresc vâscozitatea laptelui, cum ar fi nucile sau produsele grase,
• consum insuficient de lichide,
• masaj agresiv al sânilor,
• mulsuri inutile după alăptare.

Informație importantă!

Mulsul este justificat atunci când copilul nu consumă tot laptele, iar sânii rămân tensionați și dureroși. De asemenea, este necesar în cazurile în care trebuie stimulată lactația. Dacă un sân rămâne plin după alăptare, mulsul devine o soluție de urgență pentru a evita complicațiile.

Simptomele lactostazei

Când un canal este blocat, se formează un dop vâscos care blochează ieșirea laptelui. Acest lucru provoacă umflarea țesuturilor înconjurătoare, durere și apariția unei zone tari la palpare. Dacă dopul nu este eliminat, temperatura corpului crește ca reacție inflamatorie. Zona devine roșie, starea generală se înrăutățește, iar ridicarea brațului de pe partea afectată devine dureroasă.

Complicațiile lactostazei

Simptomele se pot agrava: durerea devine mai intensă, temperatura poate depăși 38°C, sânul se umflă excesiv, iar laptele nu mai are unde să se ducă. Aceasta este faza de mastită neinfecțioasă, care, dacă nu este tratată, se poate transforma în mastită infecțioasă — o complicație serioasă.

Diagnosticul lactostazei

Inițial, un consultant în alăptare, un ginecolog sau un pediatru pot oferi sprijin. Totuși, diagnosticul complet este realizat de un medic specialist — mamolog. Acesta va discuta cu pacienta, va face o anamneză și un examen clinic.

La palpare, se observă durere, zone de întărire, roșeață. Pot fi recomandate investigații suplimentare precum ecografie, analize de sânge sau măsurarea temperaturii. Dacă există semne de mastită infecțioasă, este necesară evaluarea de către un chirurg.

Tratamentul lactostazei

În faza incipientă, cele mai eficiente sunt alăptările frecvente din sânul afectat. Poziția corectă a bebelușului ajută la deblocarea canalului. E important ca ambii sâni să fie stimulați alternativ, începând cu cel afectat.

Dacă apare febră, se recomandă administrarea de antipiretice la indicația medicului. Procedurile fizioterapeutice, cum ar fi ultrasunetele sau masajul specializat, pot reduce inflamația și durerea.

Înainte de muls, sânul trebuie încălzit cu un compres cald sau la duș, dar numai dacă nu există febră.

Prevenirea lactostazei

Solicitați ajutorul unui consultant în alăptare sau al unei asistente medicale încă din maternitate pentru a învăța tehnicile corecte de atașare la sân și de masaj.

Măsuri preventive esențiale:

• Evitați suzetele și biberonul cât mai mult posibil.
• Asigurați-vă că bebelușul prinde corect sânul și golește fiecare zonă.
• Alăptați la cerere: la fiecare 1,5–2 ore ziua și la 3–4 ore noaptea.
• Schimbați frecvent pozițiile de alăptare pentru golirea eficientă a tuturor segmentelor glandei mamare.
• Îngrijiți sânii: verificați dacă apar crăpături la nivelul mameloanelor și tratați-le. Lanolina este eficientă în vindecare și protecție.
• Apelați la un specialist în caz de dificultăți în stabilirea lactației.
• Hidratați-vă corespunzător pentru a preveni îngroșarea laptelui.