Norma pulsului la copii pe vârste: tabel complet și metoda corectă de măsurare

La copii, inima bate mai repede decât la adulți, iar cu cât copilul este mai mic, cu atât frecvența pulsului este mai ridicată — acest lucru este normal. La un copil de un an, în repaus, pulsul este de obicei de aproximativ 95-140 de bătăi pe minut, la un copil de șapte ani — 75-120, iar la un adolescent valorile se apropie de cele ale unui adult. Pulsul se modifică semnificativ în funcție de activitate, emoții și temperatură, motiv pentru care trebuie măsurat în stare de repaus, iar evaluarea trebuie făcută împreună cu starea generală a copilului.

Puls și frecvență cardiacă: care este diferența

Pulsul reprezintă pulsațiile pereților arteriali, care apar la fiecare contracție a inimii, prin care sângele este pompat în artere. Frecvența cardiacă (FC) reprezintă numărul de bătăi ale inimii pe minut.

La un copil sănătos, acești doi indicatori coincid, motiv pentru care, în limbaj comun, termenii sunt folosiți ca sinonime. Aceștia pot diferi în cazul tulburărilor de ritm, atunci când o parte dintre contracțiile inimii sunt prea slabe, iar unda pulsatilă nu ajunge la arterele periferice. Tocmai de aceea, în cazul suspiciunii de aritmie, medicul nu numără pulsul la încheietura mâinii, ci ascultă inima cu stetoscopul.

Tabel cu normele pulsului pe vârste

Valorile de mai jos sunt indicate pentru starea de repaus: copilul este treaz, calm și nu a alergat sau plâns timp de cel puțin 10 minute înainte de măsurare.

• Nou-născut (0-1 lună): 110-160 bătăi/minut
• 1-12 luni: 100-150 bătăi/minut
• 1-2 ani: 95-140 bătăi/minut
• 3-5 ani: 85-130 bătăi/minut
• 6-8 ani: 75-120 bătăi/minut
• 9-11 ani: 70-110 bătăi/minut
• 12-15 ani: 60-100 bătăi/minut
• Peste 15 ani: 60-90 bătăi/minut

Normele sunt prezentate pe grupe de vârstă, nu pentru fiecare an în parte: în interiorul aceleiași grupe, diferența dintre, de exemplu, un copil de șase ani și unul de opt ani este mică și se încadrează în același interval. Dacă un copil are 7 ani, orientați-vă după rândul „6-8 ani”, iar dacă are 10 ani — după rândul „9-11 ani”. Spre limita superioară a grupei de vârstă, pulsul se apropie, de obicei, de marginea inferioară a intervalului.

Câteva precizări importante legate de acest tabel:

• Limitele intervalelor sunt orientative. Un puls de 122 la un copil de șase ani, care stă liniștit și se simte bine, nu reprezintă un diagnostic, ci un motiv pentru o remăsurare ulterioară. Contează nu o singură cifră, ci un tablou constant, observat în timp.
• La copiii care practică sport, pulsul de repaus poate fi mai mic decât norma specifică vârstei. Acesta este un semn al antrenamentului cardiac, nu o patologie.
• La copiii născuți prematur, frecvența cardiacă este, în primele luni, mai ridicată decât la copiii născuți la termen, de aceeași vârstă.

Pulsul în timpul somnului

În timpul somnului, pulsul este, în mod fiziologic, mai scăzut decât în starea de veghe, de obicei cu 10-20% sau chiar mai mult. Părinții sunt adesea îngrijorați atunci când măsoară pulsul unui copil adormit și îl compară cu tabelul valabil pentru starea de repaus: cifra pare „sub normă”, deși totul este, de fapt, în regulă.

Valori orientative pentru perioada de somn:

• Sub 1 an: 90-160 bătăi/minut
• 1-3 ani: 80-120 bătăi/minut
• 3-6 ani: 65-100 bătăi/minut
• 6-12 ani: 58-90 bătăi/minut
• Peste 12 ani: 50-90 bătăi/minut

O particularitate aparte: în timpul somnului, pulsul poate fi neregulat, cu accelerări și încetiniri legate de fazele somnului și de respirație. La copii, acest lucru este un fenomen obișnuit.

Dacă observați la copilul adormit pauze în respirație, sforăit cu opriri, dacă acesta doarme cu capul dat pe spate, transpiră și se trezește obosit — acesta este un motiv pentru un consult medical, indiferent de valoarea pulsului.

Cum se măsoară corect pulsul la copil

Unde se măsoară:

• la copiii de peste un an — pe artera radială, adică la încheietura mâinii, dinspre partea degetului mare. Aceasta este metoda principală;
• la sugari — pe artera brahială, pe partea internă a brațului, sau pur și simplu punând palma pe piept și numărând bătăile inimii. La încheietura mâinii unui sugar, pulsul este greu de detectat;
• pe artera carotidă, la nivelul gâtului — este posibil, dar la copii această metodă este folosită mai rar: presiunea trebuie exercitată foarte atent.

Cum se numără:

• Copilul trebuie să stea liniștit, așezat sau întins, cel puțin 10 minute — după alergat, joacă, plâns sau masă, rezultatul va fi supraestimat.
• Așezați pe arteră degetul arătător și cel mijlociu. Degetul mare nu se folosește la numărat: acesta are propria pulsație vizibilă, existând riscul să numărați propriul puls, în loc de cel al copilului.
• Apăsați ușor. O presiune puternică comprimă artera, iar pulsul dispare.
• Numărați timp de 30 de secunde și înmulțiți rezultatul cu doi. Dacă ritmul este neregulat, numărați un minut întreg.
• Pe durata măsurătorii, copilul nu trebuie să vorbească.

Când se măsoară. Pentru urmărirea în dinamică, este mai bine să alegeți același moment al zilei, de obicei dimineața, imediat după trezire, înainte de micul dejun. O singură măsurătoare spune puține lucruri: efectuați câteva măsurători, în zile diferite, și notați-le. O astfel de evidență este mult mai utilă pentru medic decât o singură cifră.

Pulsoximetrul (dispozitivul de uz casnic aplicat pe deget) indică, de asemenea, frecvența pulsului și este potrivit pentru monitorizarea la domiciliu. Pentru copiii mici este necesar un senzor pediatric: pe un senzor pentru adulți, valorile sunt adesea denaturate. Dispozitivul nu înlocuiește un consult medical și nu evaluează ritmul cardiac.

Ce influențează pulsul

Frecvența pulsului variază pe parcursul zilei, iar acest lucru este normal.

• Efortul fizic. După un joc activ, pulsul revine la valoarea inițială în 5-10 minute. Dacă revenirea la normal se prelungește în mod constant, merită să discutați acest lucru cu medicul pediatru.
• Emoțiile. Plânsul, frica, bucuria, vizita la policlinică — toate acestea accelerează pulsul. Măsurătoarea făcută la medic oferă adesea o valoare mai mare decât cea de acasă.
• Temperatura corpului. La fiecare grad de creștere a temperaturii, pulsul se accelerează cu aproximativ 10 bătăi pe minut. La un copil cu o temperatură de 39°C, un puls ridicat este de așteptat și nu reprezintă, în sine, un motiv de îngrijorare.
• Căldura și aerul viciat. Într-o încăpere caldă sau neaerisită, precum și atunci când copilul este îmbrăcat prea gros, inima lucrează mai intens: astfel, organismul elimină excesul de căldură. Înainte de măsurătoare, este indicat să aerisiți camera și să dezbrăcați copilul, lăsându-i haine ușoare.
• Deshidratarea. O cauză frecventă și adesea subestimată la un copil bolnav.
• Ora din zi și somnul. Cele mai scăzute valori apar noaptea și imediat după trezire, iar cele mai ridicate — ziua, în perioadele de activitate. De aceea, pentru urmărirea în dinamică, măsurătorile se fac la aceeași oră.
• Gradul de antrenament fizic. La copiii care practică sport în mod regulat, pulsul de repaus este mai scăzut.
• Anumite medicamente. De exemplu, bronhodilatatoarele folosite în astm, precum și băuturile cu cofeină, la adolescenți.

Puls accelerat: tahicardia

Tahicardia reprezintă o frecvență a pulsului mai mare decât norma specifică vârstei. La copii, aceasta este, cel mai frecvent, temporară și ușor de explicat.

Cauze frecvente:

• creșterea temperaturii;
• deshidratarea, în urma vărsăturilor, diareei sau a hidratării insuficiente, mai ales în contextul unei afecțiuni;
• efortul fizic, emoțiile puternice, durerea;
• aerul viciat și supraîncălzirea;
• anemia — inima compensează lipsa de oxigen prin contracții mai frecvente;
• administrarea anumitor medicamente, precum și cofeina, la adolescenți.

Cauze mai rare: afecțiuni ale glandei tiroide, tulburări de ritm cardiac, malformații congenitale, tulburări endocrine.

O atenție aparte merită situația în care un episod începe și se termină brusc. De exemplu, copilul descrie acest lucru astfel: „inima a început brusc să bată repede”, iar apoi senzația a dispărut la fel de brusc. Astfel de episoade trebuie discutate cu medicul, chiar dacă, în momentul consultației, totul este în limite normale: ele pot indica o tulburare de ritm care se manifestă doar în timpul episodului respectiv.

Puls încetinit: bradicardia

Bradicardia reprezintă o frecvență a pulsului mai mică decât norma specifică vârstei.

Când este o variantă a normalului:

• în timpul somnului și imediat după trezire;
• la copiii care practică sport de performanță;
• în repaus, la adolescenți.

Când este necesară atenția medicului:

• hipotiroidism și alte tulburări endocrine;
• tulburări de conducere cardiacă, inclusiv congenitale;
• presiune intracraniană crescută;
• hipotermie;
• administrarea anumitor medicamente;
• tulburări severe de alimentație.

Este îngrijorător dacă un puls rar este însoțit de stare de lâncezeală, oboseală rapidă, amețeli, leșin sau episoade în care copilul devine brusc palid.

Puls neregulat: când este normal

Aceasta este cea mai frecventă cauză de îngrijorare pentru părinți, iar de cele mai multe ori este nejustificată.

Aritmia respiratorie. La copiii de până la aproximativ 10-12 ani, pulsul se accelerează în mod normal în timpul inspirului și încetinește în timpul expirului. Acest lucru este legat de particularitățile funcționării sistemului nervos vegetativ la copil și se încadrează în limitele normalului. Verificarea este simplă: rugați copilul să își țină respirația câteva secunde — în cazul aritmiei respiratorii, ritmul se regularizează.

Când un puls neregulat necesită investigații suplimentare:

• neregularitățile nu sunt legate de respirație;
• se resimt „pauze” între bătăi sau accelerări bruște;
• există și alte acuze: amețeală, slăbiciune, durere în piept, leșin.

În aceste cazuri, medicul recomandă efectuarea unei electrocardiograme (ECG), iar dacă este necesar, o monitorizare Holter pe 24 de ore și o ecografie cardiacă.

Când trebuie să vă adresați medicului

Trebuie chemată ambulanța dacă:

• copilul și-a pierdut cunoștința;
• buzele sau zona din jurul gurii și nasului au căpătat o nuanță albăstruie;
• apare o respirație dificilă, accentuată, copilul respiră cu greutate;
• apar paloare accentuată, transpirație rece, iar copilul este apatic și lent în reacții;
• copilul se plânge de durere în piept;
• pulsul de repaus depășește 160 sau este sub 50 de bătăi pe minut, la un copil cu vârsta de peste un an.

Este indicat un consult medical în cel mai scurt timp dacă:

• pulsul depășește constant limitele specifice vârstei, în stare de repaus, la mai multe măsurători;
• apare un leșin sau o senzație de întunecare a vederii în timpul efortului fizic — acest semn necesită, în mod obligatoriu, o evaluare cardiologică, chiar dacă episodul a fost unic;
• copilul obosește rapid și nu reușește să țină pasul cu ceilalți copii în jocurile mai active;
• apar episoade bruște de palpitații, cu debut și încetare rapidă;
• apar întreruperi de ritm, fără legătură cu respirația;
• în familie au existat cazuri de moarte subită cardiacă la vârste tinere sau afecțiuni cardiace ereditare.

Este indicat să începeți cu un consult la medicul pediatru. Dacă este necesar, acesta va îndruma copilul către un medic cardiolog pediatru.

Întrebări frecvente

Ce puls este normal la un copil de 3-5 ani?

În repaus, valoarea orientativă este de 85-130 de bătăi pe minut. Către vârsta de cinci ani, valorile se apropie, de obicei, de partea inferioară a intervalului.

Ce puls ar trebui să aibă un copil de 6, 7 sau 8 ani?

Toate cele trei vârste se încadrează în aceeași grupă — în repaus, aproximativ 75-120 de bătăi pe minut. O valoare izolată, ușor mai mare sau mai mică, în condițiile unei stări generale bune, de regulă, nu indică nimic îngrijorător.

Ce puls este normal la un copil de 9, 10 sau 11 ani?

Aproximativ 70-110 bătăi pe minut, în repaus. La copiii care practică sport, valoarea poate fi mai mică — acesta este un semn al antrenamentului fizic.

Care este norma pulsului la un adolescent de 12-15 ani?

Aproximativ 60-100 de bătăi pe minut. După vârsta de 15 ani, valorile corespund celor ale unui adult — 60-90.

De ce, în timpul somnului, pulsul copilului este mai mic decât norma?

În timpul somnului, frecvența cardiacă scade în mod fiziologic. Aceasta trebuie comparată cu normele valabile pentru somn, nu cu cele pentru starea de veghe.

Cum se măsoară pulsul la un sugar?

Cel mai simplu este să puneți palma pe piept și să numărați bătăile inimii, sau să căutați pulsul pe partea interioară a brațului. La încheietura mâinii, la sugari, pulsul este greu de detectat.

Un puls de 130 la un copil, în condiții de febră, este periculos?

În cazul febrei, accelerarea pulsului este de așteptat: aproximativ 10 bătăi pentru fiecare grad de temperatură în plus. Evaluarea trebuie făcută după scăderea temperaturii, împreună cu starea generală a copilului.

Se poate număra pulsul timp de doar 15 secunde?

Este mai bine să numărați timp de 30 de secunde și să înmulțiți rezultatul cu doi, iar în cazul unui ritm neregulat — să numărați un minut întreg. Cu cât intervalul de măsurare este mai scurt, cu atât crește riscul unei erori.

Ce este de făcut dacă pulsul copilului este peste normă?

Remăsurați pulsul în repaus, după 10-15 minute, evaluați starea generală a copilului, iar dacă este necesar, oferiți-i apă și aerisiți camera. Dacă valoarea crescută persistă sau apar alte acuze, este indicat un consult medical.