Mâine are loc echinocţiul de primăvară 2024. Tradițiile și obiceiurile din această zi

Echinocțiul de primăvară, un moment încărcat de semnificație cosmică și tradiție, marchează începutul oficial al primăverii astronomice și va avea loc anul acesta pe data de miercuri, 20 martie, la ora 05:06 (ora Moldovei). Această zi specială vine după o serie de evenimente și tradiții specifice începutului de primăvară, cum ar fi „Mărțișorul”, „Babele” și „Moșii”, iar următoarea sărbătoare majoră va fi „zăpada mieilor”.

Ce este echinocțiul de primăvară?

Echinocțiul de primăvară este acel moment unic în an în care Soarele traversează ecuatorul ceresc, trecând de la emisfera sudică a sferei cerești în cea boreală. Este o etapă a ciclului astronomic care marchează începutul primăverii în emisfera nordică, iar pentru latitudinile noastre aduce cu sine o egalitate efemeră între zi și noapte.

În cadrul acestui moment, durata zilei și a nopții devine egală, indiferent de latitudinea geografică. Această armonie efemeră este ca un dans al luminii și întunericului, simbolizând echilibrul între opuse, dar și promisiunea renovării și a regenerării în natură.

La latitudinile medii ale României, acest eveniment astronomic se traduce prin Soarele care răsare exact la punctul cardinal est și apune la punctul cardinal vest. În plus, înălțimea Soarelui deasupra orizontului la momentul amiezii atinge valoarea medie de 45 de grade.

Începutul creșterii zilei

Odată cu trecerea echinocțiului, începe perioada în care durata zilei va fi în continuă creștere, în timp ce cea a nopții va scădea progresiv. Acest fenomen va culmina cu solstițiul de vară, care va avea loc pe 21 iunie, marcând cel mai lung timp de lumină din an.

Este important de menționat că în emisfera sudică a Pământului, echinocțiul de primăvară semnifică începutul toamnei astronomice. Astfel, această simetrie astronomică ne amintește de frumusețea și diversitatea lumii noastre, în care opusele se întâlnesc și se completează reciproc.

Tradițiile și ritualurile echinocțiului de primăvară

De-a lungul istoriei, omenirea a sărbătorit venirea primăverii prin diverse rituri și obiceiuri menite să alunge iarna și să aducă înălțarea spiritului primăverii. Experții în etnografie și folclor subliniază că în vremuri străvechi, oamenii aprindeau focuri cu scopul de a "arde" iarna și a renaște prin căldură, simbolizând astfel renașterea naturii. Acest obicei ancestral a fost integrat în tradițiile creștine românești sub forma cunoscută ca Focurile Sfinților.

Aceste ceremonii de foc, menite să simbolizeze curățarea și regenerarea, sunt încă păstrate în multe comunități și regiuni, cu diverse adaptații și interpretări locale. Ele se desfășoară adesea în ajunul echinocțiului de primăvară sau în zilele apropiate de această dată și implică adunarea comunității în jurul unui foc mare, în jurul căruia se cântă, se dansează și se întrețin legăturile sociale.

În cadrul tradițiilor creștine, aceste focuri sunt adesea asociate cu venerarea sfinților sau cu sărbătorirea anumitor momente din calendarul bisericesc. Astfel, Focurile Sfinților devin un prilej de celebrare a credinței și de comuniune spirituală în comunitățile creștine.

Mai mult decât un simplu act ritualic, aprinderea focurilor de echinocțiu de primăvară are o semnificație profundă, reprezentând trecerea de la întuneric la lumină, de la rece la căldură, și subliniind ciclul perpetuu al naturii și al vieții.

Așadar, echinocțiul de primăvară este un moment special, plin de semnificație și simbolism. În mijlocul ciclului etern al naturii, acest eveniment ne invită să celebrăm echilibrul și regenerarea, să ne bucurăm de lumina crescândă și să ne deschidem inimile către promisiunile unei noi începuturi în viață și în natură.