Copiii așteaptă o sărbătoare de Crăciun pentru suflet, nu pentru bifă

Cum ai da, dar sărbătorile de iarnă sunt cele mai așteptate de cei mici. Și sunt atât de hazlii când încep să întrebe despre cadouri și de Moș Crăciun încă de la finele lui octombrie, și tot cam de atunci încep să învețe poezii și cântece de iarnă, cu speranța că poate-poate vine Moșul mai devreme. Apoi prin decembrie începe împodobirea bradului, căutatul costumelor de carnaval care îi transformă pe cei mici în prinți și prințese, în pirați și cenușărese, după care vine și matineul propriu-zis.

Dar, pe cât de mult așteaptă copilașii acest moment, pe atât de repede el se consumă. Noi maturii îi înțelegem. Acelaș traseu l-am parcurs și noi, părinții de azi, în copilăria noastră. Și ne-am dori atât de mult să păstrăm magia acestui moment nu doar timp de 30 de minute cât durează, de obicei, un matineu la grădiniță, ci măcar pentru câteva ore. Este adevărat că Moș Crăciun mai vine și înainte de Revelion, că deh, așa e tradiția la noi la moldoveni, dar nu la toți și nu întotdeauna... după care iarăși urmează un an de așteptare lungă, care copiilor le pare o veșnicie.

Și când te gândești că totul poate fi organizat altfel? Nu pentru bifă, ci pentru copii. Cam asta a fost ideea de start a sărbătorii Crăciunul Copiilor de acum cinci ani, când ne-am dorit să organizăm o sărbătoare în care să includem nu doar copiii, ci întreaga familie, o sărbătoare când piciul poate să îmbrace costumul pe care l-a dorit el, și nu cel pe care i l-au impus alții, când poate să nu stea în poziție de drepți ca pentru raport, ci să se simtă liber și relaxat, să alerge în jurul bradului dacă îi place, să se cațăre pe tobogan dacă asta vrea, să danseze atunci când îi vine cheful și nu când este impus, să urce pe scenă lângă Moș Crăciun când poftește el și chiar să facă chestii mult mai interesante, cum ar fi decorarea biscuiților, confecționarea ghirlandelor, cu tematică de Crăciun, dar și multe altele. Pentru mulți dintre copii aceste ieșiri au fost primele și poate unicele ocazii de a defila în costumele eroilor preferați, ocazii care nu le-ar fi avut în altă parte. Și asta ne-a reușit din plin. Dovadă sunt mărturiile participanților din anii precedenți: 

Elena Sclifos: În cazul nostru, Crăciunul Copiilor a devenit o sărbătoare de familie. Prima dată am mers când fiul mai mare avea un an și jumătate și spre marea mea surprindere nu s-a plictisit nici o secundă. Următorul an, lista de activități a fost și mai diversă pentru un copil de doi ani. A reușit de toate – să sară, să încleie, să danseze de mână cu Moș Crăciun, să defileze pe scenă alături de alți copii. Ce poate fi mai frumos pentru părinți decât să își vadă copiii împliniți sufletește. Anul acesta indiscutabil voi merge împreună cu ambii, chiar dacă mezinul va avea la acel moment doar nouă luni. Știu cu siguranță că îi va plăcea.

Galina Oloi: Mi-a plăcut buna organizare, iar faptul că am ajuns la o sărbătoare a copiilor s-a simțit chiar de la intrare. Copiii au primit cadouri, de îndată ce au dezbrăcat hainele groase și asta i-a surprins nespus. Noi părinții am avut o reacție la fel de plăcută, ca și ei.

Nicoleta Sava-Hanganu: A fost pe bună dreptate o sărbătoare, de care noi, adulții, nu am avut parte în copilăria noastră. Fata mea a rămas impresionată de atmosfera și decorul de sărbătoare, precum și de numărul mare de activități oferite de organizatori. A zis că nu a reușit să treacă pe la toate, de aceea și-a promis că anul acesta va încerca să se revanșeze. I-a plăcut faptul că a primit cadouri, nu unul, ci mai multe, că a fost și la târg de unde și-a procurat te miri ce mărunțișuri de sărbătoare, că a fost fotografiată, și că a avut o dată în plus ocazia să cânte pe scenă.

Astfel, după ce timp ce cinci ani la rând ne-am convins că nu am dat greș niciodată, dovadă fiind repeziciunea cu care se vindeau biletele, apoi sălile pline de copii însoțiți de părinți, atmosfera de sărbătoare pe care o confereau costumele de carnaval, anul acesta dorim să fie la fel, sau poate și mai bine organizat. 

Foto: odoras.md