Guia, beazu, funtea, peiu, seanu, buta, baiaba – sunt doar câteva cuvinte din vocabularul copiilor când aceștia abia încep să vorbească. Unele mămici își pregătesc un carnețel special în care își înregistrează aceste cuvinte și ziua în care au fost rostite, ca peste ani, recitindu-le împreună cu „autorii”, să-și amintească de momentele când cei mici făceau primii pași în arta oratorică. Alte mămici țin minte aceste cuvinte și fără a fi însemnate în carnețele și le pot repeta ori de câte ori au ocazia. O asemenea ocazie a fost și în câteva grupuri de pe facebook, unde mămicile au scris care au fost cele mai nostime cuvinte rostite de copiii lor și cum se descifrează acestea.

Vedeți și voi cum arată un „dicționar explicativ” al copiilor care poate fi completat mereu:

Părinți, bunici, alte rude:

Baba, bâca, pica, binki, bica, binta, ica, munica, bucaca, tadi, buica, dzinzia – toate pentru bunica. Gigi, buielu, bulelu, bulio, babu, belelu, dede - pentru bunicul. Tiucu – pentru tăticu. Bâdea, dea – în loc de badea.

Părți ale corpului:

Guia – gura; beazu – obrazul; funtea – fruntea; peiu – părul; seanu – nasul; buta – burta; piioru, ciou – piciorul; tatu, pacu – capul; ictubu – buricul; iocu – ochiul.

Mâncare, băuturi:

Neam-neam - mâncare; tsia - suc; cani, cane, dindea - carne; atoafe – cartofi; papa – apă; teai – ceai; buz – harbuz; coco – compot; pocana – pepene; mocârtă, mocâra – morcov; bibigligli – mămăligă; caita – cărniță; gogolea, papamì, bobo, babana, caca - bomboană; pușunică, tashuna – căpșunică; pine cu um - pâine cu unt; coşiolată - ciocolată; tuc - unt; mamozu - zemosul; cuiti, busonic - biscuiți; ceeceamuta, kupiti – ciupa-ciups; tei-tei, tai - ceai; piki – maioneză; lea, apra, macti – lapte; cua-cua - cocos; ic, cogogel - covrig sau covrigel; agaghi – înghețată; fahea – cafea; macani – macaroane; bagaval, uaca-uaca – cașcaval; pocapaca - portocală; cic-cic – cioric.

Acțiuni:

Api dei – apă dă-mi; am - hai; mincaaaa – vreau mâncare; ca ca, lea lea – desene animate; a ucu – la lucru; daca – gata; ba – zboară; bu – jos; fufă – suflă;  țîn – pipi; foom – caca; pui dudui, pui nanai – pune televizorul și pune radioul; pepenet, muțunesc, esc – mulțumesc; au – alo; ptaf – împușcăm; a oai – la vale; duncu oaia – du oala; baiaba! – bravo!.

Nume de persoane:

Bubu – Bogdan; Nuțu – Ionuț; Meana sau Neanea– Mariana; Edad – Eduard; Daina – Doina; Anea – Vanea; Titi – Nikita; Ma - Maxim; Aia - Alexa; Ada – Vlada; Daduța –Sănduța; Bica – Vica; Basea – Vasea; Aeea – Andreea; Inca – Ilinca; China – Crina; Boban – Golban; Tasu – Victoraș; Leolia – Olea; Badaina – Mădălina; Ziniati – Snejana; Bagaela – Gabriela; Kazeog – Katea Răzlog; Didi – David; Vava – Miroslava;  Zizea - Lilia; Sâli – Vasile; Duga – Gloria; Dasu - Dumitrașu; Purcelușăreasa – Cenușăreasa; Moș Tiutiun, Aciuciun - Moș Crăciun; Nanu Iura – nanu Huia; Mata – Tamara; Cata – Nicoleta; Utru – Russu.

Animale, insecte:

Mo-mo, susu – ursul; tantul - gândacul; tica – găina; ti-tuuu – cucurigu; ac ac – rața; cânioiu - cânișorul; boaca - broasca; baca - vaca; capiia - căprița; neau neau – pisica; futele – fluture; capocabu – papagalul; dandon, gadon – dragon; purnica – furnica; potocâsc – cocostârc; peipasu - iepurașu; beza – zebra.

Haine, încălțăminte:

Talotii – chiloții; chiței - chiloței; putonu - paltonul; fuiaiu - fularul; potoni, puntuntoni – pantaloni; cepeei, pitipei – ciorăpiori; căciuia – căciula.  

Alte obiecte:

Mo – ruj; tatulu, tatoiu, toto, cacto, torto, cacatoiu – tractor; dodatu – soldatul; ghita – grădinița; cheta – bicicleta; bibica, vuvu, misa – mașină; mina – mingea; șivider, civiger, fafiger – frigider; vononu - avionul; tibita – tableta; futina – fântâna; futatate – sănătate; aroc - noroc; petita - păturica; pulifom – telefon; pulibus – troleibuz; stentu – centru; pucana, dughila, opaa – tobogan; captarie sau bacterie – bucătărie; papuhoi – porumb; Bbbbbbb – balon; fisi – șervețele; bei-bei – baie; pâcă – cârpă; Cacaneu – Chișinău; nunini – alunică; vacea – ceva; campi - medicamente; pacac - capac; fuța – uşă; aspilisos – aspirator; bântulv- vântul; tsichi – floricica; lalele - la revedere; sasa – masa; seasea – soare; seou seou – roșie; gai – galben; bii – jos, caca – cartea; osel – pistol; fufet, futiii – suflet; aciuciu – ascensor; abus - autobuz; mazazan – partizan; mangea - minge; tami – cameră; tol - televizor; ite – litere; teanti – strachină; zizeta-suseta; afonu – telefonul; fotocatofie – fotografie, acaiai – ochelari.

Comentarii de-ale mămicilor:

- Piciul meu de 8 luni îi spune lui tati tea-tea, iar mie îmi spune "ata", adică, aceasta. Mai are: aba - apă, nu na - nu vreau, dei ata - dă-mi aceasta.

- Noi avem acuși 2 ani, dar tot are câteva cuvinte care le pronunță hazliu: ciuciu (ciupa ciups), neam neam (măr), dii (doi).

- Pru-pru-pru-ta-ta – așa la noi face cocoșul (1.6 luni).

- Avem 2 ani. Dede - bunelu, drini-drini - Madina, baba-bunica, tei-trei. Apa spune și la ploaie, și la pipi. Avionul e vuuuu. Trenul e tu-tu. Pe la 7-8 luni, a început să spună drrrrr. Dar acum în cuvinte nu zice litera R.

- Boscodină, hipomotan, mocotociletă, potogan.

- Nepoțica mea mie îmi zice tinda, iar bunicii – bunitinda.

- Mama, nu-i coiect pisilosul, da apator. - Mamă, nu-i corect pâlesos, da aspirator.

- Cutunia, secanu, ghizinu, ciopeii, totonii, canionu, tefonu, chepata.

- Fiica mea, când era mică și suna pe cineva, începea „discuția” prin ”Șică? Dacă mine?” (Frumușică? Ți-i dragă de mine?) 

- Fico - suc, papă - mănâncă, neam-neam ceva din prăjituri, puf-puf - să se dea cu parfum, hai hai - plecarea afară.

- Cufne – cuhne (așa zice bunica, așa repetă), tița – fetița.

- Biambichi - culoarea galbenă, dfufinta – furnica, tinta – țânțar.

- Acum, la 14 luni, băiatul meu a început a spune câte un cuvințel, dar cel mai haios e babana - banana (cea mai preferată mâncare).

- Mama, ti ubesc seli mei tali (Mama, te iubesc cel mai tare).

- Lui tăticu, în loc de Octavian, îi spunea Divan. Tărăboi e – puludoi.

- Telepacalanda – încăpățânata.

- Potogan, cotoban - topogan, dizmacica - gimnastica, macasuna - căpșună, mi sa aparut - mi s-a părut, ouă culcate și ouă sculate – ouă prăjite și ouă fierte.

- Deea mea, când era mai mică şi se juca de-a bucătăreasa zicea: "eu sunt bucăreasa".

- Bumbunca – balon, bica - bunica, fut - fluture, cupcup - căpșune, Godi - Gheorghe, Cutiuca – Xiușa (sora mai mică).

- Pip - semnalul mașinii, mam - bunica, data - orice persoană străină, nana - mașina, apfa - apa, tam - acolo, deăti – dă-te.

- Copilul meu încă nu vorbește, dar îmi amintesc clar cum verișoara mea spunea "țiupilala" - subțioară, "culaura" - cureaua și "ibanuță" – izmănuță.

- "Muuusa" – musca, "mimica sau miiiica" - mămica. "tticu-nicu" înseamnă "tăticu-bombonicu", ”siiiica"- pisica, "usiu mo mo mo"- ursul mor-mor.

- Alex al meu pe la aproape doi anișori dorea "sexus" (Lexus) culoarea "ablă"(albă).

- Gagazin - magazin, fute - frunte, biica - bunica, belu - bunelu, chit - biscuiți, danita - grădiniță și multe altele pe care nici eu încă nu le înțeleg.

- Cabataria - bucătărie, abesic - mulțumesc, taptoptonii – pantaloni, baica – bunica, iu – bunelu, acaleta - bicicleta, achident – accident, incacaminte - încălțăminte, piți - biscuiți.

- M-o apucat suptighitu – sughiță.

- Fuca – căsuță, ciun cin cin - Moș Crăciun, autobuz - dubindin, mercedes - mininin, nisip – sinpin, buzani - bolt, cicic - șurubelniță, bugica – muzica.

- Probabil toate-s haioase... Fetița mea are un anișor și acum îi ies dințișorii, am o sticluță cu pastiluțe pentru ameliorarea durerii. Seara îi zic că uite, mami îți dă pastiluța și ea deja singură vine și îmi dă sticluța și zice 'p' 'p'.

- Frumosul meu iubește să le complice și să le inverseze. Coca loca - coca cola, mo kiskinat – m-am scărpinat, dna ecatoare – dna educatoare.

- Nepoțelul meu spune gaganita - grădinița și tiuloni – pantaloni.

 

- Când vrea suc zice: suki, suki, suki.

- Bibba - bebe, cattii - tati, uuu uuu - urs, am-am-am – cățel.

- Coco - găina, ticu ticu - așa fuge ea după găini la bunei, kisa - pisica, neam neam - mâncare, când cere ceva zice „na”, și când îmi dă ceva la fel zice „na”. Când cade zice „oii”, „off”.

- De câteva zile a compus din 2 poiezii - una: ezi ezi cucuezi, coate coane boieiesti. Traducere: 3 iezi cucuieți, scoate coarne boiereşti.

- În loc de litera “c” fetița mea spune “t”. Când vrea să spună că a “ făcut” ceva, zice “futut”. Când ne-am dus la grădiniță, am înștiințat din start educatoarea, ca să nu apară întrebări.

- Chini – câinele, cai, baie, bâcaba - mâncare, papa – apă, tata tali - Tata Vitalie; baba, mama ca - Carina, Camelia.

- Ai mei spun doar dă-ti!, pisi pisi - pisica, apa, am am - ham ham, dar îmi aduc aminte cum vorbea nepoata mea când era mică: Tata Mota lei, chiţă, boane, goci! Traducere: Tata îi dus la Moscova să facă lei, să cumpere rochiţă, bomboane și galgoci. Acum are 24 de ani și are un băiețel de 2,5 ani și o fetiţă de 5 luni.

- Tantuci – papuci, acapiu – cafeniu, pucța – pușca, pacacu – capacul, aptapti - aproape, amleoleom - hameleon, cacu - telefon sau calculator, cuica - lingurița, acaa – să-l încalț.

- Mama oaie – mama e la oală, mama iu – mama e la lucru, mama fa ba – mama face bani, Dadi maie – David este mare.

- Cum ciripea nepoțelul încă n-am întâlnit: Ipiți – polițist, giba - pîine.

Cuvinte în limba rusă:

Трактор - бабака, рубашка - бубатка, сапожки - попозки, Онорин (своё имя) -Онона, кухня - куника, кушать - кухи ням-ням, Феличия – фефеля, антибиотики - антикикабиотики, царапина - тяпаляпа.

 

Foto: suntmamica.ro