Moldoveni de pretutindeni: Viziunile unor tineri care au hotărât să-şi urmeze visul american

Visul american îi captează pe moldoveni. În ultimul timp mulți dintre studenții care merg în Statele Unite ale Americii prin Programul Work and Travel decid să rămână acolo. Cauza este una simplă şi fără multe explicaţii. De ce au decis să rămână acolo aflăm de la câţiva tineri care au hotărât să ne împărtăşească trăirile lor plăcute şi mai puţin plăcute din această ţară.

America a maturizat-o mai repede decât se aştepta

Cu toate că a trecut prin multe greutăţi, ea continuă să-şi trăiască viaţa hoinărind şi să înţeleagă, de fapt, ce-i aduce fericire. Cătălina Brunchi este o tânără moldoveancă ce ne povestește despre experiența sa americană. Am ales această ţară pentru iluzia de „American Dream” (visul american n.r.). Prima reacţie a fost că trăiesc într-un film: oameni care-ţi zâmbesc, amabili şi relaxaţi. Totul era aşa cum mi-am imaginat. Am trăit un an în California. Se consideră statul cu una din cele mai prielnice temperaturi din lume. Aici niciodată nu e prea frig şi nu ninge (în afară de munţi). Aici mereu e primăvară. Aş putea zice că aşa gen de climă m-a obosit. Această trecere de la 4 anotimpuri la 2 e extenuantă. Am activat în domeniul educaţiei ca educatoare, într-un daycare (grădiniţă) şi domeniul ospitalier.

Ce ţine de educaţie îmi place că ei abordează un model mai liberal pentru copiii lor. Aici este aşa fenomen ca daycare, care salvează părinţii ocupaţi, în caz că nu găsesc grădiniţă de stat. Daycare poate fi organizat într-o casă unde locuiesc proprietarii, ca şi în cazul unde am lucrat eu. Am avut grijă de copii de toate naționalitățile: americani, germani, ruşi, hinduşi etc. Atitudinea părinţilor în toate cazurile e diferită. Părinţii americani nu sunt la fel de stricţi ca cei europeni. Ei sunt foarte relaxaţi şi vorbesc cu copiii lor, ca și cu adulţii, şi aş zice că au mai multă răbdare. Ei nu învaţă poezii, cum e la noi, până la 3 ani, ei mai mult se joacă şi ascultă poveşti. Nu au matinee şi nu li se impune să înveţe nimic pe de rost. Nu se acordă atât de multă atenție nici alimentaţiei. Deseori, poate fi fast-food, iar mamele aici nu stau toata ziua la bucătărie să facă cele mai bune mâncăruri odraslelor lor. Sandwich-uri şi snack-suri sunt în topul preferinţelor lor.

Sunt într-o perioada când mă gândesc că e mai bine să mă întorc acasă, că viaţa are sens, doar în locul unde ai crescut. Mă gândesc că în Moldova, chiar dacă o să fiu cineva, nu o să-mi fie valorificat potențialul la maximum şi că va trebui mereu să mă supun cuiva. America nu este pentru leneși şi aici nu cresc dolari pe copaci. America e o ţară unde totul e posibil, dar va fi nevoie de sacrificii enorme. Experiența americană, pur şi simplu, nu este pentru orișicine. Trebuie să ai rezerve de voinţă şi speranţă fără sfârşit. Trebuie să înveţi a economisi şi a accepta orice mediu. America va distruge orice capriciu, vei învăţa să dormi şi la podea şi să împarţi baia cu alţi 10 oameni şi să mănânci doar fasole, dacă va fi nevoie. Nu e o experienţă pentru prinţese, aici toţi suntem luptători.

Aventurier de fire, a hotărât să cunoască cultura americană şi să-şi exploreze visele pe acest tărâm

Vitalie Burcovschi este stabilit în SUA de 7 ani. America a fost aşa cum mi-am imaginat: străzi şi trotuare curate şi organizate, clădirile şi case îngrijite, dar şi aglomeraţie mai mare. Prima data în 2009 m-am stabilit în Washington DC, apoi în 2011, când m-am reîntors, m-am stabilit în Miami, statul Florida, şi am locuit aici până în noiembrie 2017. După care m-am reîntors în Washington. Climatul în Washington e foarte asemănător cu cel din Moldova, dar Miami e cu totul diferit, permanent soare şi căldură. Lucrez la o companie comercială şi sunt răspunzător de vânzările online. Planurile pe viitor e să-mi continui viaţa în state, mai ales că deja m-am căsătorit aici şi nu prea îmi văd viitorul în Moldova.

Prima aventură în acest stat e de neuitat ceea ce l-a determinat s-o viziteze din nou

Victor Murzac povestește că aventura sa a început în 2013, pe vremea când era încă student. Am ajuns în această ţară, cu toate că nu puteam lega bine câteva propoziţii în engleză, dar cu ajutorul prietenilor am făcut faţă acestei provocări şi m-am adaptat uşor la viaţa de aici, pentru că eram deja asigurat cu un job, casă unde să stau şi mi-a venit uşor să mă integrez într-o nouă comunitate. La sfârşit de vară m-am întors acasă, ceea ce m-a făcut să regret apoi acest lucru. În 2015 am hotărât să-mi încerc norocul şi să obţin din nou viza pentru acest stat. Cu toate că a fost greu de obţinut, într-un final am reuşit să mă întorc în SUA. Sunt stabilit de peste 2 ani în statul New Hampshire, un stat cu un relief frumos şi locuri ce merită a fi vizitate. Cu toate că clima este asemănătoare ţării noastre, aici iarna e mai friguroasă şi avem parte de multă zăpadă. Îmi place aici pentru că nu este atât de aglomerat precum sunt celelalte. Sunt angajat la două restaurante. Dimineaţa lucrez chelner, iar după masă ca bucătar în alt restaurant. Relaţia mea cu angajatorii este o apropiată, chiar mai mult, este o relaţie de prietenie. Americanii te vor trata ca un prieten şi îţi vor respecta legea şi drepturile tale, fără să le pese cine eşti.

Desigur nu este uşor, dar greutăţi sunt oriunde, şi că trebuie să fii puternic, atât fizic, cât şi moral, să te poţi adapta la aşa mod de viaţă. Sistemul medical e foarte scump, numai pentru o analiză generală de sânge trebuie să scoţi din buzunar în jur de 100 de dolari, nemaivorbind de alte servicii care pot ajunge la mii de dolari. Statul îţi oferă numeroase facilități: asigurare medicală, posibilitatea de a învăța limba engleză gratuit, permis de muncă, bonuri pentru alimentație, iar în unele cazuri chiar ajutor pentru arenda locuinței sau obținerea unui credit, dezavantajul este, că la ei taxele sunt foarte mari şi tot ce câştigi lunar se duce pe taxe.

Dorul de casă şi de părinţi mă macină, pentru că ne desparte mii de kilometri şi nu i-am mai văzut de când m-am stabilit aici. Vreau să menţionez că viitorul meu era legat de Moldova, mă gândeam să mă întorc acasă şi să-mi creez un statut în societate, dar părerea s-a schimbat, pentru că noi, moldovenii nu suntem apreciaţi la justa valoare la noi acasă.

Foto: arhiva personală