12 semne că un copil își ascunde emoțiile — ce trebuie să știe părinții

12 semne subtile că un copil își ascunde emoțiile

Toți părinții își doresc ca relația cu copilul să fie deschisă și bazată pe încredere. Însă cum îți poți da seama când cel mic nu se simte în siguranță emoțional și își ascunde sentimentele?

Copiii nu vor vorbi despre ceea ce îi apasă doar pentru că sunt întrebați. Potrivit terapeutei de familie Viviana McGovern, cheia este crearea unei stări de siguranță emoțională: „Copiii noștri trebuie să simtă că sunt ascultați, că nu sunt judecați și că atunci când se deschid, vor primi sprijin. Această siguranță vine din gesturile mici și constante, nu doar din conversațiile „importante”.

Semne că un copil își ascunde emoțiile

Fără această siguranță, copiii se închid în ei. Uneori, comportamentele sunt evidente: minciuni sau ignorarea părinților. Alteori, semnalele sunt greu de identificat — cum ar fi atunci când copilul este „prea cuminte” sau încearcă mereu să nu dezamăgească.

Iată 12 semne subtile:

• Răspunde evaziv sau cu monosilabe când e întrebat.
• Devine nervos sau exagerat de precaut în prezența ta.
• Vorbește doar despre lucruri banale, evitând subiectele emoționale.
• Refuză să comunice.
• Ignoră inițiativele tale de dialog sau activități comune.
• Nu te privește în ochi.
• Este prins deseori cu minciuni.
• Nu pare interesat de nicio propunere venită din partea ta.
• Folosește sarcasmul sau glumele ca mecanism de apărare.
• Este exagerat de ascultător.
• Caută perfecțiunea în tot ce face.
• Își dorește cu orice preț să te mulțumească.

De ce nu se simte copilul în siguranță emoțională?

Totul poate începe din reacțiile primite în copilărie. Dacă un copil simte că vulnerabilitatea sa e întâmpinată cu critică sau pedeapsă, va decide instinctiv că e mai sigur să nu se exprime.

„Copiii se tem că vor fi respinși, pedepsiți sau neînțeleși”, explică McGovern. De multe ori, frica apare și atunci când părintele sare direct cu soluții în loc să asculte cu adevărat. În plus, unii copii nici nu au cuvintele necesare pentru a-și exprima sentimentele.

Cum îl poți ajuta să se deschidă

Totul începe cu tine. „Dacă părintele este copleșit, copilul nu are unde să-și ducă emoțiile. De multe ori, părintele și copilul intră într-un cerc al escaladării reciproce”, spune terapeuta.

Fii atent la ton, la postura și respirația ta. Întreabă-te dacă ești într-o stare calmă, capabilă să primească orice ar spune copilul — fără panică sau judecată. Iată câteva metode concrete:

• Stabiliți ritualuri simple, ca discuțiile de dimineață în drum spre școală sau cele de seară, înainte de culcare.
• Recunoaște-ți greșelile și cere-ți scuze dacă reacțiile tale anterioare l-au îndepărtat.
• Validează emoțiile copilului fără a le critica: „Și eu aș fi trist dacă aș păți asta.”
• Nu insista. Cu cât presezi mai mult, cu atât copilul se închide mai tare. Fă-l să simtă că ești disponibil, oricând va fi pregătit să vorbească.

Dacă observi că cel mic este mereu închis, iritat sau lipsit de emoții, ori dă semne de anxietate sau depresie, cere ajutorul unui specialist. Sprijinul profesionist poate face diferența.