Depresia postpartum – cele mai evidente simptome și cauzele care o provoacă

Depresia postpartum este definită ca acea stare de tristeţe nejustificată, care se manifestă la scurt timp după naşterea copilului (de regulă, la 4-6 săptămâni de la naştere, dar şi după câteva luni) şi care persistă pe termen lung. Tulburările de somn, lipsa de energie, anxietatea şi nervozitatea sunt, de asemenea, simptome specifice depresiei postpartum.

Deşi cauza depresiei postpartum nu este pe deplin cunoscută, specialiştii asigură că această tulburare nu denotă lipsa de iubire faţă de nou-născut, aşa cum se tem multe mame. Iar depresia postpartum nu afectează doar femeile: potrivit unui studiu, aproximativ 10% dintre proaspeţii tătici sunt afectaţi de această tulburare psihologică.

Simptome

Multe persoane cu depresie postpartum suferă în tăcere, nu le împărtăşesc celor dragi prin ce trec, deoarece cred că ceilalţi o vor considera o mamă rea, incapabilă să aibă grijă de copil. Totuşi, anumite simptome pot da de bănuit, precum:

- Senzaţie de copleşire, de respingere, de vinovăţie

- Crize de plâns nejustificate

- Dureri frecvente de cap, de stomac

- Vedere înceţoşată

- Lipsa poftei de mâncare sau, din contră, mâncatul compulsiv

- Scăderea libidoului

- Lipsa de energie

- Atacuri de panică şi anxietate

- Oboseală persistentă

- Tulburări de concentrare

- Motivaţie redusă

- Insomnie sau, din contră, hipersomnie

- Lipsa de interes faţă de aspectul fizic

- Neglijarea nou-născutului

- Lipsa de socializare cu prietenii sau membrii familiei

- Crize de nervozitate, iritabilitate

- Tulburări de memorie

Astfel de simptome pot apărea la câteva săptămâni de la naştere, dar şi după câteva luni. Chiar dacă manifestările nu sunt prezente zi de zi, existând momente când acestea dispar pur şi simplu, asta nu înseamnă că afecţiunea trece de la sine. În lipsa unui tratament adecvat şi fără schimbări în stilul de viaţă, simptomele se vor înrăutăţi şi există riscul apariţiei unor complicaţii.

Cauze

Cea mai mare provocare căreia trebuie să îi facă faţă noua mamă este dezechilibrul hormonal. Imediat după naştere, nivelul de estrogen şi progesteron scade drastic, la fel şi cel al hormonilor tiroidieni.  Lipsa de somn, dieta inadecvată, alte afecţiuni medicale şi anumite medicamente pot contribui, de asemenea, la instalarea depresiei postpartum.

Printre factorii emoţionali care pot creşte riscul de depresie postpartum amintim: existenţa anterioară a altei tulburări de natură psihică, divorţul sau decesul unei persoane dragi, probleme de sănătate ale nou-născutului, relaţia de cuplu toxică, sarcina nedorită, izolarea socială, dificultăţile financiare, lipsa de sprijin emoţional din partea familiei sau prietenilor etc.

De asemenea, studiile au arătat că femeile tinere cu un nivel de educaţie mai scăzut şi care nu beneficiază de asigurare medicală sunt mai predispuse la apariţia depresiei postpartum.

Alte posibile cauze ale depresiei postpartum pot fi consecinţele naşterii asupra stării de sănătate, cum ar fi incontinenţa urinară, anemia, tensiunea arterială oscilantă.

În plus, mamele care nu pot alăpta sunt mai susceptibile să dezvolte depresie postnatală, arată un studiu al cercetătorilor de la University of North Carolina.

Prevenție

Pentru a reduce pe cât posibil riscul de depresie postpartum, există câteva recomandări de care e bine să se ţină cont:

1. În timpul sarcinii, mărturiseşte-i doctorului dacă te-ai confruntat anterior cu depresie sau altă tulburare psihică – astfel îţi poate recomanda în avans o terapie care să reducă riscul de depresie pospartum

2. Vorbeşte cu partenerul sau cu membrii familiei despre orice temeri ai avea

3. Mănâncă sănătos şi încearcă să faci mişcare zilnic, chiar dacă eşti însărcinată

4. Nu te izola pe plan social, ţine legătura cu prietenii şi nu renunţa la activităţile care îţi fac plăcere

5. Încearcă să respecţi un program de somn (minimum 8 ore pe noapte)

6. Practică meditaţia

Sursa: csid.ro; medicalnewstoday.com; healthline.com