Impactul stresului asupra sănătății: De ce tindem să mâncam mai mult când suntem stresați?

Stresul reprezintă acel răspuns al organismului la presiune. În viață cotidiană te poți confrunta cu multe situații sau evenimente care pot provoca stres. Fiecare dintre noi percepe stresul, la nivelul organismului, în mod diferit, iar capacitatea de a-i face fata depinde de mai mulți factori.

Specialiștii spun că atunci când te confrunți cu o situație de stres, corpul tău produce hormoni de stres care declanșează un răspuns de lupta sau retragere și ne activează sistemul imunitar. Hormonii de stres vor reveni la normal rapid odată ce evenimentul stresant se încheie și nu vor exista efecte de durata. Însă o expunere repetata la un nivel ridicat de stres poate avea efecte negative asupra sănătății tale, pe termen lung.

De ce tindem să mâncam mai mult când suntem stresați?

Multe cercetări au legat unul dintre efectele negative ale stresului cu apetitul. Stresul, pe termen scurt, iți poate opri apetitul. Însă daca acesta persista, atunci te poți confrunta cu un apetit crescut, fapt care conduce la depunerea de kilograme nedorite și, în unele situații, la agravarea unor afecțiuni deja existente sau la apariția altora noi.

Când stresul persista glandele suprarenale eliberează un hormon numit cortizol, cunoscut și sub denumirea de „hormonul stresului”. Studiile au arătat că persoanele cu niveluri persistente ridicate de cortizol, pe perioade lungi de timp, au o greutate corporala mai mare, prezinta un indice de masa corporala (IMC) mai mare, precum și o talie mai mare, comparativ cu persoanele cu niveluri scăzute ale acestui hormon.

Specialiștii spun că exista pacienți care pot lua în greutate chiar și 10 kgilograme într-un singur an doar pe fondul consumului emoțional. Femeile par să fie mai predispuse să apeleze la mâncatul pe fond emoțional comparativ cu bărbații, care prefera alcoolul sau fumatul.

Concluziile trase în urma cercetărilor arata că hormonul cortizol joaca un rol important în apariția obezității și sindromului metabolic.

Stresul influențează preferințele pentru anumite tipuri de alimente

Stresul pare să influențeze și preferințele alimentare. Un număr mare de studii a arătat că stresul fizic sau emoțional poate genera o creștere a aportului de alimente bogate în grăsimi, zahar sau ambele.

Responsabile de acest fenomen pot fi nivelurile ridicate de cortizol, în combinație cu nivelurile ridicate de insulina, atrag atenția cercetătorii.

Oamenii de știință explica că alimentele pline de grăsimi și zahar, odată ingerate, par să aibă un efect de feedback care atenuează răspunsurile și emoțiile legate de stres. Desi aceste alimente par să contracareze stresul, în realitate pot avea efecte negative asupra stării de sănătate pe termen lung.

Stresul și efectele asupra metabolismului

Nivelurile ridicare și prelungite de stres sunt răspunzătoare de creșterea în greutate și de afectarea metabolismului.

Specialiștii sunt de părere că răspunsurile la stres includ activarea sistemului nervos simpatic și stimularea eliberării de epinefrina și cortizol. Acești doi hormoni pot reduce pe termen lung sensibilitatea la insulina. De altfel, cortizolul poate favoriza dezvoltarea obezității centrale. În cazul persoanelor sănătoase, stresul mental duce la o creștere a ritmului cardiac. În același timp, însă, scade rezistenta vasculara a mușchilor scheletici, fapt care generează o creștere moderata a tensiunii arteriale dar și o creștere acuta a eliminării glucozei mediata de insulina.

La pacienții obezi, stresul mental poate genera răspunsuri diferite fata de persoanele sănătoase. Ei se pot confrunta cu tensiune arteriala și cu absenta stimulării eliminării glucozei în timpul stresului mental.

Totodată, cercetările spun că stresul profesional sau social repetat poate activa sistemul simpatoadrenal.

Acest fapt generează niveluri ridicate de cortizol, stimularea sistemului nervos simpatic și secreția de epinefrina. Toți acești factori pot duce la dezvoltarea obezității centrale și a rezistentei la insulina. Pot apărea, de asemenea, și complicații vasculare.

Stresul și afectarea comportamentului

În cele mai multe situații, stresul influențează și comportamentul. Astfel:

Mănânci pe fond emoțional

Nu ai răbdare să iți aloci spatiu pentru a manca liniștit

Nu respecți mesele principale ale zilei

Apelezi la mâncăruri ușoare și rapide

Nu mai simți nevoia de mișcare

Te confrunți cu insomnii sau un somn neodihnitor

Consumi mai mult tutun sau alcool

Cum putem combate stresul și mâncatul pe fond de stres?

Dacă stresul iți afectează pofta de mâncare și preferințele alimentare, iar odată cu acestea și greutatea corporala, atunci cu siguranță trebuie să eviți pe cât posibil factorul de stres și alimentele bogate în grăsimi și zahăr.

Pentru a combate stresul, poți apela la:

Meditație – studiile au arătat, în mai multe rânduri, că meditația reduce stresul și poate ajuta oamenii să fie mai atenți la alegerile alimentare

Exerciții fizice – pot reduce efectele negative ale stresului, nivelul de cortizol variind în funcție de intensitatea și durata exercițiilor

Suport social - prietenii, familia par să aibă un efect tampon asupra stresului pe care

Suport psihologic – te poate ajuta să faci fata stresului și să adopți un comportament potrivit în fata acestuia

Impunerea unor reguli de a manca disciplinat și sănătos (să ai mese planificate și echilibrate pentru reglarea glicemiei, să iți acorzi timp atunci când mănânci, să adopți o dieta echilibrata și variata care să iți ofere nutrienți sănătoși, vitamine și minerale care ajuta în combaterea stresului, să eviți „ciugulelile” nesănătoase)

Hidratare corespunzătoare (deshidratarea produce stres)

Implicarea în activități care iți fac placere

Sursa: reginamaria.ro