Tusea la copii: Cauze, simptome și când este necesară intervenția medicală

Tusea este un reflex natural al organismului, menită să protejeze căile respiratorii și plămânii de iritanți. În majoritatea cazurilor, tusea este un simptom benign, însă atunci când devine persistentă sau se asociază cu alte simptome, cum ar fi dificultăți de respirație sau secreții excesive de mucus, poate indica o afecțiune mai gravă. Potrivit dr. Lia Harambaș, medic specialist pediatru la Policlinica E. Grigorescu, Regina Maria Cluj, identificarea cauzei tusei și aplicarea unui tratament adecvat sunt esențiale pentru sănătatea copilului.

De multe ori, tusea provoacă îngrijorare părinților, iar dacă nu este tratată corespunzător, poate duce la complicații. Dr. Harambaș subliniază faptul că, deși tusea este un mecanism defensiv, aceasta nu reprezintă un pericol în sine. Totuși, este important să fie evaluată corect de un specialist, mai ales dacă se însoțește de alte simptome severe.

Ce cauzează tusea la copii?

În cazul copiilor, tusea poate apărea din mai multe motive, iar cele mai frecvente cauze sunt infecțiile respiratorii. Statisticile arată că copiii pot avea între 6 și 12 infecții ale tractului respirator pe an, ceea ce poate duce la apariția tusei. Pe lângă infecțiile virale, există și alte cauze neinfecțioase care pot genera tuse.

Cauzele infecțioase

Printre cele mai comune infecții care pot declanșa tusea se numără:

• Afecțiuni ale căilor respiratorii superioare: Cele mai multe dintre acestea sunt infecții virale, dar pot fi și bacteriene. Astfel de infecții includ răceala comună, gripa, infecția cu virusul sincițial respirator (VSR), laringitele acute, adenoiditele sau sinuzitele. De asemenea, tusea poate fi provocată de secrețiile care se scurg pe peretele posterior al nazofaringelui și care irită gâtul, mai ales în timpul somnului.
• Afecțiuni ale căilor respiratorii inferioare: Acestea includ bronșiolita acută, astmul bronșic, tusea convulsivă sau bronșita bacteriană persistentă.
• Boli ale parenchimului pulmonar: Acestea sunt infecții mai grave, precum pneumonia (virală sau bacteriană), tuberculoza sau fibroza chistică.

Cauzele neinfecțioase

Pe lângă infecțiile respiratorii, există și cauze neinfecțioase care pot provoca tusea. Printre acestea se numără:

• Aspirarea unui corp străin
• Malformații congenitale ale căilor respiratorii sau ale inimii
• Reflux gastroesofagian
• Expunerea la noxe, fumul de țigară sau poluarea
• Tusea psihogenă, care apare din cauza unor factori emoționali sau ticuri

Tipuri de tuse și cum o afectează pe cel mic

Tusea poate fi acută (care dispare într-o perioadă de 3-4 săptămâni) sau cronică (care persistă mai mult de 8 săptămâni). Conform Fundației Europene a Plămânului, aproximativ 1 din 10 persoane poate suferi de tuse cronică. Tusea poate provoca disconfort și poate afecta alimentația sau somnul copilului, iar atunci când nu este tratată corespunzător, poate conduce la complicații.

Când este necesară intervenția medicală?

Tusea nu trebuie ignorată atunci când se însoțește de următoarele simptome:

• Modificarea stării generale ale copilului (agitație, somnolență sau apatie)
• Febră persistentă sau foarte mare
• Tuse frecventă care împiedică alimentația, mai ales la sugari
• Dificultăți de respirație, inclusiv zgomote de respirație (stridor sau wheezing)
• Creșterea frecvenței respiratorii: peste 50 respirații pe minut la sugari, peste 40 la copiii mici, sau peste 20 la copiii mai mari de 5 ani
• Tirajul (vizibilitatea spațiilor dintre coaste la fiecare respirație), respirația paradoxală (abdominală) sau pauzele respiratorii
• Suspiciunea de aspirație a unui corp străin

În astfel de cazuri, părinții trebuie să se prezinte la urgență pentru evaluarea copilului de către un medic specialist.

Cum poate fi prevenită tusea?

Prevenirea infecțiilor respiratorii care provoacă tusea se poate face prin măsuri simple, dar eficiente:

• Evitarea contactului cu persoane bolnave
• Spălarea frecventă a mâinilor și utilizarea batistelor pentru tuse și strănut
• Menținerea unui stil de viață sănătos prin alimentație echilibrată și activitate fizică regulată
• Evitați expunerea copilului la fumul de țigară și poluarea ambientală
• Suplimentarea aportului de vitamine, mai ales vitamina D și C, în sezonul rece
• Vaccinarea, inclusiv vaccinul antigripal și alte vaccinuri pentru protecție împotriva infecțiilor respiratorii

Tratamentul infecțiilor respiratorii la domiciliu

Tratamentul pentru infecțiile respiratorii poate fi realizat la domiciliu sub îndrumarea unui medic. Este esențial să se mențină o hidratare corespunzătoare a copilului, iar în funcție de recomandările medicului, pot fi administrate antitermice sau decongestionante nazale pentru ameliorarea simptomelor.

În unele cazuri, pot fi utilizate siropuri pentru tuse, însă doar pentru a ajuta la fluidificarea secrețiilor și facilitarea eliminării acestora prin tuse. De asemenea, pentru afecțiunile obstructive ale căilor respiratorii (astm, bronșiolită), medicamentele inhalatorii sunt recomandate de către medicul curant.

Este important ca antibioticele să fie administrate doar atunci când este necesar, adică în cazurile în care există o infecție bacteriană confirmată.

Deși tusea la copii poate părea o problemă minoră, aceasta poate ascunde afecțiuni grave care necesită intervenție medicală rapidă. Părinții trebuie să fie atenți la semnele de alarmă și să consulte un medic atunci când este necesar. Prevenirea tusei prin măsuri de igienă și vaccinare este esențială pentru sănătatea celor mici.

Surse:
- dr. Lia Harambaș, medic specialist pediatru, Policlinica E. Grigorescu, Regina Maria Cluj www.reginamaria.ro
- Fundația Europeană a Plămânului www.lungfoundation.org
- Agenția Națională de Sănătate Publică www.ansp.md