Medic pediatru despre intoxicația copiilor cu produse de uz casnic și ce trebuie să facă părinții la domiciliu

Cele mai multe accidente se întâmplă copiilor cu vârsta sub cinci ani, cu maximum de intoxicații accidentale între 12 luni și 3 ani, vârsta marilor explorări, mai ales în cazul băieților. Explorarea face parte din evoluția normală a copiilor, de aceea tendința de a gusta toate lucrurile din jur este firească. Adulții sunt cei care trebuie să anticipeze gesturile periculoase ale celor mici și să țină la distanță toate substanțele potențial periculoase. 

S-a demonstrat faptul că în SUA sunt spitalizați zilnic, în medie, 15 copii cu vârsta mai mică de cinci ani, pentru suspiciunea de ingestie accidentală de substanțe periculoase. Nu trebuie neglijată categoria de vârstă a 13-18 ani (adolescenții) și tentativele suicidare, din păcate din ce în ce mai frecvente. 

Copiii mici pot confunda detergenții pentru mașina de spălat vase sau mașina de spălat rufe cu diverse jucării sau dulciuri. Acestea nu reprezintă un pericol doar legat de ingestie, dar pot provoca, de asemenea, o iritare gravă a ochilor, care poate cauza leziuni pe termen lung, menționează medicul pediatru, Irina Costache.

Cum pot fi prevenite incidentele legate de produsele de uz casnic?

• copiii trebuie supravegheați activ în casă și/sau în curte
• nu trebuie lăsate produsele chimice de uz casnic la îndemâna copiilor, de preferință acestea trebuie depozitate într-un dulap încuiat. Acest aspect trebuie să fie valabil și pentru debarale, magazii sau garaje. 
• substanțele chimice de curățat trebuie păstrate întotdeauna în recipientele originale
• produsele de curățat de uz casnic trebuie depozitate într-un loc diferit de orice alimente (ex. conserve) sau medicamente
• întotdeauna se pune capacul recipientului după ce acesta este folosit
• niciodată când li se administrează medicamente copiilor, acestea NU trebuie comparate cu bomboanele, pentru a le crește complianța

Cu ce substanțe din casă se pot intoxica cei mici

Intoxicațiile acute reprezintă urgente majore la copil, iar prima jumătate de oră post accident este întotdeauna decisivă pentru evoluția ulterioară. În România apar și dispar numeroase produse de uz casnic pe piață, de prea puține ori departamentele de toxicologie ale spitalelor fiind informate asupra compoziției acestora.

Etiologia intoxicațiilor accidentale produse în gospodărie le împarte în patru grupe mari:

• detergenți, săpunuri, șampoane, dezodorizante
• produse pe bază de solvenți 
• produse caustice (corozive): hipocloriți, decapanți, detartranți, acizi și baze tari
• alte toxice menajere: ex naftalina sau lichidul din termometre

Cei mai mulți dintre detergenți conțin substanțe tensioactive, anionice și diverși aditivi. Intoxicațiile se produc frecvent prin ingestie accidentală, acțiunea toxică fiind realizată prin ingestia unor cantități mari de substanță. Concret: poate apărea o iritație digestivă, mai mult sau mai puțin severă, în funcție de cantitatea ingerată. Acțiunea iritativă va conduce la vărsături alimentare, până la vărsături bilioase, dureri abdominale și ulterior scaune diareice. Aceste fenomene pot conduce la sindroame de deshidratare acută și chiar acidoza metabolică. 

Dezodorizantele conțin gaz de propulsie, parfum și paradiclorbenzen, acțiunea toxică fiind cauzată mai ales la nivelul ochilor, apărând o conjunctivită chimică. O atenție deosebită trebuie oferită în cazul ingestiei de detergent comercializat sub formă de capsule, frumos colorate și destul de atractive pentru copii, pentru că lichidul din interiorul acestora este mult mai concentrat decât în cazul unui detergent obișnuit. Capsulele conțin în plus substanțe alcaline, o cantitate mai mare de surfactant și astfel există o predispoziție pentru apariția leziunilor la nivel intestinal prin ingestie, la nivel ocular sau la nivel tegumentar (iritații, dermatite). 
    
Intoxicația cu naftalină (derivat petrolifer clorat) va produce la nivelul tubului digestiv o iritație severă urmată de vărsături și diaree. În intoxicațiile cu o cantitate foarte mare din această substanță pot apărea tulburări neurologice severe cu somnolență, convulsii, chiar și comă, hipertensiune arterială, tulburări de ritm cardiac sau insuficiență hepatică severă. Tratamentul intoxicației cu naftalină se face întotdeauna în spital și presupune regim alimentar fără lapte sau orice produs derivat uleios, pentru că acestea favorizează absorbția componentului principal al toxicului: paradiclorbenzenul. Se adaugă folosirea cărbunelui activat, pansamentului digestiv și rehidratarea pe cale venoasă. 

În cazul intoxicațiilor cu substanțele conținute în termometre (astăzi majoritatea au alcool, mai puțin mercur) ingestia acestor substanțe nu produce evenimente majore, ci eventual doar leziuni minore la nivelul cavității bucale. 

Ce trebuie să facă părinții la domiciliu în cazul unui astfel de accident?

• pentru medic sunt foarte importante următoarele informații: natura toxicului, cantitatea ingerată, luând în considerare cantitatea maximă care ar fi putut fi absorbită (cuantificarea înghițiturilor: 5-10 ml la copil și 10-15 ml la adolescent), intervalul de timp în care au apărut primele simptome, ora intoxicației și a ultimei mese, vârsta și greutatea copilului
• ideal este ca părinții să prezinte medicilor de la unitatea de primiri urgente recipientul cu eticheta originală, astfel încât să se cunoască exact conținutul toxicului
• datele obţinute de la adolescenţi nu sunt de încredere, aceştia de multe ori sunt implicaţi în intoxicaţii acute cu alcool etilic, substanţe de abuz sau intoxicaţia cu produse de uz casnic este urmarea unei tentative de suicid.
• este important de aflat cu exactitate momentul ingestiei şi doza maximă de substanţă toxică disponibilă. În faţa unui copil intoxicat se pornește întotdeauna de la premiza că întreaga cantitate de toxic ce lipseşte a fost ingerată.

Orice situație în care se suspectează o intoxicație trebuie să beneficieze de consult medical (cel puțin unul prin telemedicină). În etapa prespital, în cazul ingestiei de detergenți, săpunuri, șampoane se interzic:

• administrarea de lapte la domiciliu
• provocarea de vărsături

La spital este interzisă în mod particular în această situație spălătura gastrică, din cauza riscului extrem de mare de pneumonie de aspirație. Timp de 2-3 ore se asigură un repaus digestiv complet, copilul va primi hidratare suplimentare prin perfuzii. Poate fi necesară medicamentația antiacidă și eventual antiemetică (anti vărsături). În ceea ce privește intoxicațiile cu substanțe corozive, este interzisă spălătura gastrică din cauza riscului de perforație intestinală. Substanțele corozive sunt foarte periculoase și pentru arsurile pe care le pot provoca la nivelul tegumentului, de aceea este important consultul medical rapid. 

Intoxicațiile acute nu se tratează în orice serviciu medical, acestea reprezintă urgențe medicale, de aceea este bine ca orice astfel de situație să se adreseze unui serviciu de urgență dintr-o unitate spitalicească. 

Sursa: reginamaria.ro